Crăciun englezesc

Transmit dintre oale și tigăi. Cât fierb sarmalele și crește cozonacul, mai scriu un rând, două. Pentru noi va fi crăciun englezesc doar pentru că vom rămâne la Londra, în rest…de-ale noastre, mai ales că am descoperit un magazin românesc și am găsit, spre bucuria mea, drojdie, varză murată, foi de viță de vie și borș (vegetarian Crăciunul ăsta, așa am primit comandă). Dar, dacă tot suntem pe teritoriul lor, m-am gândit să vă povestesc cum sărbătoresc englezii Crăciunul.

V-am zis deja că Londra se umple de decorațiuni de Crăciun încă din octombrie, asta în centru (găsiți poze de anul ăsta pe pagina de facebook a vacanțelor). În cartiere am observat că brazii și luminițele apar ceva mai târziu, la final de noiembrie sau la începutul lui decembrie. Consiliile locale nu se agită foarte tare dar cartierele prind culoare datorită magazinelor, restaurantelor și locuitorilor. Unii nu decorează doar în interior, pun brazi și în fața casei sau împodobesc un copăcel, alții pun moși gonflabili sau în miniatură, coronițe pe uși. Am văzut câțiva magnolii gătiți pe la mine prin cartier dar n-am făcut poze, se cam uită lumea ciudat prin zonele astea ne-turistice, or chema Neighbourhood watch-ul.

Sunt pline magazinele de crackers. Cracker ăsta e un fel de tub, învelit în hârtie colorată, arată cumva ca o bomboană de pom mai mare. Când tragi de ele (una tu, una eu, se pare că mâinile se țin încrucișate, în dreapta țin cracker-ul, cu stanga trag de bomboana ta, sau trag unul de un capăt, altul de alt capăt și cine rămâne cu bucata mai mare se alege cu cadouirile) fac poc și se împrăștie conținutul peste tot. Au un pic de confeti, o glumiță (umor englezesc deci vă dați seama) și un cadou mic. De obicei au agrafe, oglinzi, clame, mașinuțe, diverse figurine. De astea luăm și noi, sunt amuzante, anul ăsta le-am pus în brad, deși am cumpărat unele cam mari. Pocnitorile astea colorate mai au și o coroană de hârtie căci de Crăciun toată lumea e rege. (mi s-a părut funny că, de câțiva ani, toate-s produse în China, ca mai orice lucru în lumea asta, doar cele făcute special pentru familia regală se mai confecționează în UK).

Pe masa de Crăciun pun curcan sau pui, legume, Yorkshire Pudding, English trifle (cu alcool), plus cârnați, plăcinte cu carne (m-aș fi mirat să nu fie, aștia ar fi morți fără cârnați, plăcinte cu carne, fish & cips si bere), diverse sosuri. Normal că nu lipsește ceaiul. Și mai beau, sau obișnuiau să bea, înțeleg că nu prea se mai ține tradiția asta, Wassail (făcut cu rom, cherry sau cidru).

Probabil că demult tare demult făceau în casă budinca și plăcintele, acum e plin Sainsbury de puddings si pies. Și de borcane cu grăsime de rață sau gîscă (iacs). Mă tot întrebam ce naiba fac cu ele. M-am luminat, prăjesc curcanul și legumele.

Yorkshire pudding, English trifle, plăcintă cu carne și wassail (foto: britishfood.about.com)

Și ei îi scriu lui Moș Crăciun însă am înțeles că ard scrisorile, în șemineu, Moșul citește în fumul din horn dorințele copiilor. Care n-are șemineu…bănuiesc că Moșul știe să citească și-n alte fumuri. Moșul nu vine decât dacă îi lași la ușă, sau lângă brad, prăjiturele și un pahar cu lapte, unii pun un sherry, vorba aia e frig, trebuie să se încălzească și moșul, plus un morcov pentru Rudolf.

Șosetele nu-s agățate deasupra șemineului, ci la capătul patului. Așa că moșul nu lasă cadourile sub brad, ci în dormitor, ceea ce-i mai greu, vă dați seama dacă se trezește vreo unul și află cum stă treaba?

Au obiceiul să trimită felicitări. Odinioară le făceau de mână, acum se găsesc peste tot de cumpărat. Toată lumea trimite și primește și  le pun la vedere, ca un fel de decor, lângă brad, de exemplu, sau lângă șemineu. Sunt pline birourile de felicitări, la modul ia uite domle câtă lume ne a scris, alte firme am observat că le pun pe sfoară și decorează biroul sau holul.

Discursul reginei e tot o tradiție de Crăciun. Am văzut prin unele ziare cum că există un zvon că anul ăsta, în ziua de Crăciun, regina va anunța că abdică, nu se zice și în favoarea cui, Charles sau direct William. Sincer mă îndoiesc. Erau chiar pariuri, la o casă de pariuri, dar se pare că au renunțat.

26 decembrie e Boxing Day, ziua când încep reducerile. 

Englezii spun că dacă nu dai jos decorațiunile de Crăciun și nu strici bradul în maximum 12 zile după data de 25 vei avea ghinion tot anul (parcă asta era și la noi).

Nu cred că am petrecut vreun Crăciun în Sudul Franței, parcă de fiecare dată am plecat acasă, dar mi-aduc aminte că magazinele lor sunt ticsite de dulciuri. În Provence există tradiția celor 13 deserturi – fructe uscate și nuga. Se manâncă înainte de a merge la slujbă. Nu prea se mai păstreză, chiar vorbeam cu niște cunoștințe și-mi ziceau, cu regret, că era cam singurul obicei de sfârșit de an. S-a modernizat de fapt tradiția, acum cele 13 deserturi s-au transformat în bomboane frumos ambalate.

Orice localitate are o scenă a nașterii, mai mare sau mai mică, și niște santos – figurine din ceramică, reprezintă oamenii, localnicii care au venit să se închine lui Iisus când s-a născut. Se găsesc de cumpărat prin toate târgurile, nu cred că există sat sau oraș fără un târg de Crăciun, cât o fi el de mic sau de scurt (unele țin doar un week-end).

Și dacă tot m-am apucat...Înainte de a pleca la slujba de Crăciun, irlandezii lasă pe masă fructe uscate, pâine și lapte, ca semn de bun venit pentru musafiri. Italienii fac panettone sau pandoro. Cel din urmă are formă de stea și gust de vanilie. Panettone cred că ați mâncat, se găsește și la noi. Am zis că o să cumpărăm și noi, că tot avem un restaurant-magazin italian în zonă. În Beglia, în ziua de Crăciun, există obiceiul să se manânce boukete, clătite cu hrișcă și stafide sau mere.

Germanii fac stollen, un fel de cozonac cu fructe uscate acoperit cu glazură de zahar, făcut după o rețetă veche din secolul 13. Reprezenta inițial o coloană, creștinii au văzut în ea un copil înfășurat în scutece. Noi am mâncat în Danemarca. Nu știu dacă e tradiție și la ei sau e luat de la germani (se găsește de exemplu și în Franța, la supermarket). La Casa Albă, în Ajun, președintele manâncă un fel de brioșă cu șofran, cireșe, migdale, brandy, acoperită cu frișcă și decorată cu trandafiri caramelizați. Desertul ar fi fost inventat pentru Abraham Lincoln.

În Polonia, Slovacia și Lituania există obiceiul ca la masa de Crăciun, înainte de a te arunca în mâncare, să împarți oplatek, paine nedospită, ca semn al împăcării și al iertării (uite că nu știam, o să-mi iau la întrebări cunoștințele poloneze). În Ucraina nu se manâncă, ca la noi, de exemplu, carne, ci tot felul de bucate pe bază de grâu, pește sau legume – ciorbă, găluște cu cartofi și ceapă, varză, ciorbă de legume, salată, fructe uscate. 12 feluri, numarul apostolilor.

În insulele Antile se bea un rom cu citrice și condimente. Se prepară cu cel puțin două luni înainte de Crăciun iar aromele diferă în funcție de insulă – portocale, mandarine sau lămâie cu scorțișoară, ghimbir, cuișoare  sau anason.

Gata, mă duc înapoi la cratiță. Să suflu în cozonac, să crească mare și pufos (e prima oară când facem, avem emoții:-p).

Crăciun fericit!

(sursa: traditionalenglishchristmas.com, bbcamerica.com, Le Figaro)