Știi când te uiți la televizor, sau pe net, la un eveniment și îți zici ce fain trebuie să fie acolo, m-aș duce și eu și, odată ajuns acolo, parcă ești tentat să zici că-i frumos, da parcă era mai frumos la tv? Ei, așa a fost pentru noi spectacolul din noaptea dintre ani. Da, știu, iar va stric feng shui-ul, mai ales că am citit și eu presa și, ca de fiecare dată, focul de artificii de la Londra e pomenit în toate articolele despre trecerea dintre ani, e printre cele mai cele. A fost fain, artificiile au fost sincronizate excelent cu muzica, London Eye a scos flăcări colorate din toate spițele (noi am fost pe partea cu Embankment), nu zic că nu mi-a plăcut, zic doar că mă așteptam la ceva mai oau. Cred că de vină au fost cele 3 ore de așteptare… 10 minute de artificii, după atâtea ore, și 10 lire, căci anul ăsta show-ul a fost cu bilet, pentru prima oară.

Am înțeles că au vândut toate biletele și n-a ieșit niciun scandal, cum se preconiza (englezii au fost supărați că un astfel de eveniment, organizat de primărie, probabil că și cu bani de la buget, nu doar de la sponsori, a fost „privatizat”). Erau unii care habar n-aveau că-i cu bilet și întrebau de unde pot cumpăra, de ce stă toată marea aia de oameni la coadă. Am putut intra în zona delimitată numai între 7 și 9.30, am ajuns pe la 9 și deja era un rând luuuung cât regent street, dar a mers repede.

 

Deși motivul oficial pentru care au scos bilete la vânzare a fost aglomerația – de obicei se adunau, se pare, cam jumătate de milion de oameni, se călcau în picioare și era greu de manageriat, inclusiv din punct de vedere al securității – nici acum n-a fost foarte liber. Oriunde era rost de poze și filme ne-bruiate de copaci sau felinare era îmbulzeală. Unii s-au dus probabil încă de la 7 căci altfel nu-mi explic cum au ajuns fix lângă apă, în primul rând. Mulți s-au așezat pe trotuare sau direct pe stradă, cu pături sau fără. Scria clar că n-ai voie cu sticle sau cu scaune dar unii aveau și una și alta (noi am căutat ca proștii șampanie la sticlă de plastic, n-am găsit, că nici copiii nu mai beau din plastic).

Cu vreo 2 ore înainte de miezul nopții s-a mai animat atmosfera, s-a pus lumea pe dansat și cântat. London Eye își schimbă culorile în așteptarea lui 2015. 10,9,8…3,2,1, happy new year! Cerul Londrei se umple de lumini.

Pozele nu fac dreptate realității, am pus câteva filmulețe pe facebook – aici, aici și aici.

Nici nu s-au terminat bine artificiile că oamenii au și început să plece. Cele 10 minute de explozie sunt urmate de muzică. Citesc pe BBC că Queen și Adam Lambert au rupt gura târgului la trecerea dintre ani. Nu știu dacă au cântat jumătate de oră, iar mie Adam ăla nu-mi place, dacă Freddie nu e, nimic nu e. Oricum, noi am mai fi stat dar pentru ce, lumea s-a cărat, în scurt timp s-a oprit și muzica, angajații de la curățenie s-au pus pe treabă (și au avut ceva de treabă, săracii).

Mereu mă minunez cât de relaxați sunt angajații din servicii – în general, nu doar polițiștii. Fac poze, glumesc, răspund civilizat, se oferă să te ajute. A fost plin de polițiști, vreo 4 000, am înțeles că au avut și ei activitate – 90 de persoane arestate, plus alte incidente mai ușurele.

Shard-ul a spart și el întunericul, din câte știu a fost deschis toată noaptea, au organizat o petrecere (100 de lire parcă a costat biletul/ cred că s-au văzut fain artificiile de acolo).

V-am mai zis, să nu credeți nimic până nu vedeți cu ochii voștri. Așa că, dacă vă prinde revelionul la Londra, mergeți la spectacolul de artificii, s-ar putea să vă placă, suntem toți diferiți, din fericire.

Să aveți un an excelent!

 

PS: Biletele se pun în vânzare cu câteva luni înainte, verifică site-ul, le cumperi online, le primești acasă (dacă stai în Londra) sau le poți ridica personal de la ghișele special amenajate; se vând ca pâinea caldă, deci ia din timp.

De la ora 23.45 (pe 31 decembrie) până la 4.30 (pe 1 ianuarie) se circulă gratuit pe toate mijloacele de transport.

Update – am mai fost într-un an, gata, nu-mi mai trebuie! Am luat biletele târziu așa că am cules, n-am ales, și am stat pe pod – vedere nu prea bună și am înghițit fum la greu.