Un turn înconjurat de case, în mijlocul apei și nu prea, străduțe înguste și pietruite, mâncare super gustoasă, oameni faini, infrastructură de invidiat, o plimbare cu barca și cea mai bună salată de caracatiță ever. Cu atât rămăsesem din Croația. Noh, după 8 ani…se putea și mai rău. Am făcut un brainstorming și ne-am dat seama că orașul de pe apă era Rovinj, iar barca ne-a dus pe insula Roșie unde, la un hotel cam fițos, am mâncat mult pomenita salată de caracatiță. Evident că atunci când am făcut planul pentru Istria s-a decis că mergem unde-o fi, atâta timp cât trecem iar prin Rovinj și prin insula Roșie.

 

Parcă nu țineam minte ca Rovinj să fie atât de aglomerat – am căutat parcare (cu plată) juma de oră și în centru era puhoi de turiști deși era septembrie, nici nu vreau să mă gândesc ce-i vara pe acolo! Acu na, nici n-avea cum să fie altfel, realist vorbind, căci ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place. Mai ales când e atât de accesibil. Te simți ca la muzeu prin centrul vechi – faci cu rândul la căscat gura și la făcut poze la fiecare gang la capătul căruia se zărește marea, la fiecare ușă gătită, la fiecare fereastră cu obloane colorate – dar e super simpatic orășelul ăla. Parcă seara era ceva mai liniștit și apropo, apusul e de senzație.

rovinj-portvacanta-rovinjcroatia-rovinjrovinj-istriarovinj-croatia croatia-septembrie-2016
rovinj-septembrie

Zici că ești pe undeva prin Italia și nu zici rău. Din 1283 pînă în 1797 Rovinj a fost stăpânit de venețieni, era unul dintre cele mai importante orașe din Istria – comerț, pescuit, construcții de nave – și a fost parte din Italia între 1918 și 1947. Lipsa de spațiu e de vină pentru străzile înguste și casele mici, înghesuite una-n alta și una peste alta, atât de pitorești – inițial Rovinj era o insulă, în 1760 venețienii au umplut canalul și au legat bucata de pământ de uscat. Zidurile duble ridicate de venețieni aveau 7 porți, 3 s-au păstrat pînă în zilele noastre. Biserica Sf Eufimia e făcută tot pe vremea lor, se pare că turnul e o replică a bisericii San Marco.

 

Arhipeleagul Rovinj are 20 de insule (mă rog, e mult spus insule, unele-s niște pietroaie mai mari). Sfântul Andrei (sau Insula Roșie) și Sfânta Katarina sunt cele mai mari. Și zău că-s mici, mai ales Katarina – așa pare, că n-am fost, ambele dăți am ales să mergem pe Insula Roșie, prima oară nu mai știu de ce, a doua oară după salată :-p Care s-a dovedit a fi mediocră, fie vorba între noi. Restaurantul, ce ține de hotelul de 4 stele, era gol, nu știu dacă din cauză de prețuri (măricele) sau pentru că era septembrie, oricum, au zeci de mese afară și în interior, mă gândesc că nu le țin degeaba. Cât depănam noi amintiri – mai ții minte, acum 8 ani… – au mai apărut trei clienți – un rus, însoțit de soție și fiică. Cât cele două s-au pozat, pe rând, pe toate scările și lângă toate florile, scaunele, zidurile, rusul a descântat o bere și i-a povestit chelnerului că a fost acolo în urmă cu 14 ani! Ne-a întrecut rusul.

Insula roșie nu-i rea, păcat c-au trântit ditamai hotelul ăla, măcar de-ar fi fost făcut cu gust (un dreptunghi comunist), noroc de ce-a mai rămas din castel, acolo e chiar drăguț, și de pădurea de pini. De fapt sunt două insule legate una de cealaltă de un ponton de beton, poate părea aglomerat când ajungi la hotel, nu-i, e chiar parfum față de Rovinj, e lume lângă piscină și pe bucata de nisip – da! au o bucată de nisip! – însă e de ajuns să mergi vreo 20-30 de minute pe malul apei și ajungi în golfuri unde doar pescărușii te mai deranjează.

În urmă cu 8 ani:

insula bun2.jpg

2016:

rovinjinsula-rosie-croatia insula-rosie-rovinj insula-sf-andrei-croatia

 

Insula Roșie e la aproximativ 20 de minute de Rovinj, fie iei feribotul (programul e afișat pe ponton), fie urci în taxi, pleacă oricând are clienți și prețul e același, 40 de kuna (până pe Katarina e 25 de kuna). Ne-au dat cartea de vizită, ne sunați când vreți să plecați și venim după voi. N-a fost nevoie, a venit feribotul.

Dacă te saturi de centrul vechi, de insule și plajă (găsești o listă cu plajele din Rovinj aici), poți face o plimbare prin pădure – Zlatni rt sau Škaraba, poți merge la parcul ornitologic, sau poți să sari în vreo barcă ce te plimbă prin firodul Lim, pe la apus să vezi delfinii, pe unde vrei tu, bani să ai. Mie mi s-au părut cam scumpe tururile, am scris despre prețuri aici.

Cum ajungi în Rovinj:

Cele mai apropiate aeroporturi sunt Pula (la aprox 40 de minute), Rijeka și Trieste (max 2 ore), Ljubljana (2 ore și un pic), Zagreb și Veneția (vreo 3 ore, cu barca sau cu mașina). Noi am plecat din Trieste (cu mașină închiriată, dar e și un autobuz Trieste-Rovinj), ne-am cazat într-un orășel de lângă Pula și de acolo ne-am foit prin Rovinj, Fazana, Kap Kamenjak.