In fine, nu-s ele chiar colibe, ca erau duse de mult. Oricum, ma uitam la ele si ma tot intrebam cum rezista? Cum stau pietrele alea puse unele peste altele? Asa cum ma intrebam cum stau gardurile din Gordes, cum de nu se prabusesc. E adevarat ca pe interior sunt sustinute cu ajutorul unui strat de lut, asa parea sa fie, lut, si ca au fost restaurate, dar chiar si asa.

bories10

Casele impietrite sunt specifice pentru zona Provence, mai ales Luberon, si se pare ca Village des Bories e cea mai importanta marturie in acest sens. Au mai fost gasite si alte colibe galice, asa le mai zic francezii, izolate, dar acolo e un sat in toata regula. Cu tot ce trebuie – loc de dormit, unele au patul la etaj – vorba vine, e cumva supraetajat, oamenii au incercat sa se descurce cumva in spatiul mic, granar, grajd, loc de facut vinul, pivnita. Toate inconjurate de garduri de piatra si umbrite de maslini.

Satul de piatra a fost locuit pina la sfarsitul secolului 19. Locuitorii s-au mutat apoi mai la vale, in Gordes. Care nu difera atat de mult de vechiul Village des Bories.

bories4_fhdr

bories8bories3_fhdr  bories11

Village des Bories e la intrarea in Gordes. Am mers vreo 10, 15 minute pe straduta ingusta, care pare cu sens unic, dar nu e. Deci a fost un traseu de genul – inainte, inapoi, sa incapem amandoi. Exista doua parcari, gratuite. Unii mergeau pe jos, cred ca sunt cam 30 de minute.

6 euro costa biletul. Sit-ul nu e mare, poate fi vizitat in jumatate de ora.

Daca ajungi pe acolo, da o fuga si la Abbaye de Senanque, e la 10 minute de mers cu masina (cam o ora pe jos, daca ai chef de sport).

bories9

PS: am povestit despre Gordes, nou si vechi, si pe blogul Adevarul