De la Abbaye de Senanque am plecat spre Sault. Am iesit din curtea manastirii si, ametiti de mirosul de lavanda, nu am apucat-o pe drumul spre Gordes, ci pe celalat, spre Carpentras. Asa ca, in scurt timp, ne-am trezit in Forêt de Vénasque.

Fisia subtire de sosea taie padurea si serpuieste printre copaci si dealuri uriase. Era aproape pustiu. Dar asta nu inseamna ca era si liniste. Solistul traditional al Provence-ului, la cigale, umplea intinderea de verde cu vesnica piesa cintata mai ales vara. Sunt peste tot. Ii aud si acum, in timp ce scriu, pentru ca e atat de cald si oriunde e un copac sunt si ei.

Inchipuiti-va o aglomerare de fire electrice incarcate la maximum. Cam asa fac, nu reusesc sa ii asociez cu altceva. Si chiar daca sunt mici si aproape invizibili (nu am reusit sa vad niciunul, se pare ca stau sus, spre varf) se fac auziti in tot Provence-ul, scot pina la 100 de decibeli! Deci spre Sault insotiti de corul domnilor (doar masculii canta, femelele nu au corzi vocale).

sault

Sa revenim la lavanda. Ne-a lasat si Maria, gps-ul nostru de pe telefon, s-a imbatat si ea probabil cu mirosul lanurilor mov, asa ca ne-am invartit pina am dat de un indicator spre Sault. Nu a fost insa deloc rau. Am inchis aerul conditionat, am deschis geamul, mirosea peste tot a levantica, a flori, a iarba verde, din radio ieseau muzici frantuzesti…la vie en rose. Sau en lavande? Probabil ca prin oras era mai rapid, dar unde mai era farmecul?

Stiu ca am ajuns in Robion, era super agitat pentru ca era zi de piata, apoi in Coustellet si apoi minune:

super maci.jpg super maci 3.jpg

 

E Monieux, la 10 minute de Sault. Ne-am tot oprit ce-i drept pentru ca e prea frumos ca sa nu stai macar citeva minute sa te minunezi de lanurile mov sau rosii. Si e plin de ele. Imediat se zareste si Sault-ul. Micul oras, una dintre capitalele lavandei, sta pe deal, ca pe un tron, iar la picioarele lui se intind randuri, randuri de levantica.

Oraselul e super dragut. Atasez dovezile. Si e plin de buticuri unde lavanda e vedeta. Miere, dulceata, sapunuri, creme, uleiuri, toate cu si din mica floare lila.

 

sault departe.jpg sault 2.jpg sault 4.jpg lavanda ghiveci.jpg sault 7.jpg provence sus 3!.jpg sault 11.jpg sault 12.jpg randuri lavanda.jpg sault1.jpg sault3.jpg sault4.jpg

 

Strazile vechi ne-au dus spre terasa care scurteaza zarea. Se vede pina departe si, din loc in loc, se zaresc si citeva pete mov. Tot pe terasa am gasit si un restaurant dragut, erau si in piata din centru citeva. Atentie, sunt deschise doar la anumite ore – cele de pe platforma suspendata serveau mancare pina la ora 15.00. Preturi: meniul zilei – 9 euro (un singur fel dar consistent) sau 15-20 (2 feluri si desert); o salata imensa-9 euro.

Oraselul era plin de turisti, de fapt toate satele din zona Luberonului sunt luate cu asalt vara. Chiar si asa nu sunt niciodata super aglomerate, Provence isi pastreaza linistea si calmul. Aveam in plan sa mergem in Apt, dar socoteala de acasa si cea din targ nu se mai potrivesc de mult la noi. Am plecat spre Mont Ventoux.

 

PS: in Robion e si un muzeu al lavandei, iar de la forêt de Venasque se ajunge usor la Gorges de la Nesque (data viitoare, acum am zis pas, ne-am gandit ca-s la fel ca cele ale Verdonului si nu aveam chef de palpitatii).

Sault e la aproximativ 2 ore distanta de aeroportul Marseille Provence, la o ora si jumatate de Avignon si la 2 ore de Aix en Provence. E la cel mult o ora, cu masina, de Luberon (zona Gordes, Roussillion) si la aproximativ o ora si jumatate de alta capitala a lavandei, Valensole.

Info despre autobuze aici. Pe site ul oficiului de turism gasiti info despre cazare.

Am mai scris aici despre calea lavandei. Si am povestit despre Sault si lavanda si pe blogul Adevarul