Inainte de a ajunge in Isle sur la Sorgue, Fontaine de Vaucluse si Le Thor, habar n-aveam de riul Sorgue. Insa imediat ce am intrat in Isle sur la Sorgue, mi s-a pus pata pe apa aia verde smarald. E geniala! 

Sorgue ar fi cel mai mare izvor din Franta, 630 de milioane de metri cubi pe an, si “casa” lui nu e Isle sur la Sorgue, desi, dupa nume, ai putea crede asta, ci Fontaine de Vaucluse.

 

E chiar interesant riul asta ce curge cu repeziciune prin toata localitatea. Se pare ca Sorgue e rezultatul apei de ploaie si zapezii ce se aduna pe muntii Vaucluse, pe Ventoux si Lure. Un riu subteran ce iese la iveala la poalele unei stanci de peste 200 de metri, in Fontaine de Vaucluse, si de acolo isi intinde bratele peste toata zona- pays des Sorgues – pana ajunge in Ron, la Avignon. Un riu misterios, zic francezii, care continua sa isi verse apele peste tara Sorgue-lui pe tot parcursul anului, chiar si cand nu ploua. Au sapat pana la -308 metri si tot nu au reusit sa-i afle secretul. 

Primavara, Sorgue da navala peste pietrele de la baza stancii si umple toate canalele cu forta sa incredibila, 90 de metri cubi pe secunda, mie si acum, vara, mi s-a parut foarte impulsiv. In Isle sur la Sorgue e mai potolit, insa in Fontaine de Vaucluse are portiuni pe unde alearga zgomotos. 

Dupa ce am facut poze la toate firele si firicelele de apa verde ce ne-au iesit in cale, ne-am dus si noi la sursa.

“La source” e la capatul drumului ce isi face loc printre canale, copaci, magazine, restaurante si munte. Numai ca odata ajunsi acolo am constatat ca doar izvorul din munte e plin de apa, in rest, uscat. Pietrele slefuite de apa straluceau in soare si zeci de oameni sareau gardul ca sa vada cu ochii lor sursa. Citesc pe site-ul oraselului ca riul e pus in miscare de o serie de instalatii hidraulice fara de care apa ar lua-o la sanatoasa, si unele canale ar fi seci, altele inundate, si ca instalatiile sunt foarte vechi si trebuie reconditionate. Poate de aceea Sorgue-ul nu se revarsa peste pietrele imense si unele brate erau goale, s-or fi apucat de reparat.

Riul este incredibil de frumos, e plin de plante ce se unduiesc printre pietre, si apa aceea verde, repezita, da un farmec aparte oraselului. Farmec sporit si de muntii care parca pazesc misterioasa sursa.

Timp de sute de ani Sorgue cel impulsiv a pus in miscare morile de apa si cele de hartie, e plin orasul de ele. Cred ca acum au doar scop estetic, cu exceptia celei de pe drumul care duce catre sursa, e folosita si astazi pentru fabricarea hartiei dupa acelasi procedeu de acum 6 secole. Am putut vedea cum se facea hartia in secolul 15 la iesirea din galeriile Vallis Clausa –  cum urcati spre sursa, pe dreapta, indicatorul va trimite catre Le Monde Souterrain (grotele care pot fi vizitate in schimbul a 8 euro), dar nu e doar intrarea in grota, ci sunt si cateva magazine si mini fabrica de hartie. Fabricarea hartiei a fost o activitate majora in Fontaine de Vaucluse pina la jumatatea secolului 20.

Oraselul e deosebit de frumos, dar e si foarte aglomerat, e adevarat ca noi am fost in luna august, luna vacantelor frantuzesti, dar si a turistilor straini. Arata ca o statiune de munte de-a noastra, mai spectaculoasa si cu aer provensal. E plin de shop-uri, deschise pana tarziu, si de restaurante cu preturi ceva mai maricele ca in alte locuri din Provence.

Ne-am plimbat un pic prin oras, am vizitat bisericuta din centru, Saint Veran, construita pe locul unui templu pagan dedicat Sursei (intrarea e gratuita), si apoi ne-am racorit in apa verde ca smaraldul si rece ca gheata (mi-au inghetat picioarele). Nu am mai urcat la castelul de pe munte, construit in secolul 14, si nici la muzeul Petrarca nu am fost, deja se terminase programul (e fosta resedinta a poetului care a locuit o perioada acolo, tot prin secolul 14), dar ne-am propus sa ne intoarcem. Locul e perfect pentru alpinism, sporturi de apa sau plimbari, iar malurile canalelor rasfirate prin orasel sunt numai bune de picnic.

In plin sezon e o problema cu parcarea, ne-am invartit un pic. Toate locurile sunt cu plata, 3,50/tarif unic. Am gasit un locusor la iesirea spre Gordes, inainte de parcul de rulote (apropo, multi parcasera langa parc, pe marginea drumului, e gratis).

In drum spre Fontaine de Vaucluse, de la Isle sur la Sorgue, e Saumane de Vaucluse, cunoscut pentru castelul de pe deal, iar la iesirea din Fontaine de Vaucluse, spre Cavaillon, e apeductul roman. 

L’Isle sur la Sorgue: piata plutitoare

 

Fontaine de Vaucluse e la cel mult o ora de Avignon si Saint Remy de Provence, la o ora si un pic fata de Aix en Provence, si la aproximativ o ora distanta de aeroportul Marseille Provence. De la aeroport nu exista curse directe catre Fontaine de Vaucluse, insa sunt trenuri catre Isle sur la Sorgue (detalii aici). Sau cu trenul pana la Cavaillon si apoi cu autobuzul. De la Avignon e autobuz, insa tot catre Isle sur la Sorgue, linia 6 se pare ca trece pe langa Fontaine de Vaucluse, deci intrebati soferul, sau mai bine va lamuriti la oficiul de turism. 

 

PS: am povestit despre tara Sorgue-ului si pe blogul Adevarul