Juan les Pins: nisip de lux

Pe Coasta de Azur rar găsești nisip. Cu excepția Cannes-ului, mai toate plajele sunt cu pietricele. Cel puțin pe unde am fost eu așa erau. E adevărat că cei cu multe multe carduri în portofel nu stau ei pe nisip, dar chiar și așa, e una dintre cele mai vestite zone din lume, n-au avut și ei niște bani pentru o mână de nisip decent? La Juan les Pins au avut. Ce-i drept doar pentru plajele private.

Acum sinceră să fiu, mie astea mi se par mofturi, adică am stat în Croația pe stânci și mi s-a părut perfect normal, ăsta e relieful, ăsta e specificul, dar asta nu mă împiedică să îmi placă nisipul de la Juan les Pins. Toată coasta Juan-Vauban-Antibes e cu nisip, de aceea probabil vara nu ai unde să arunci un ac, dar, pe lângă cel de-al casei, la Juan les Pins au “importat” un nisip cum eu una nu am mai văzut pe nicăieri. Te scufunzi cu totul în el, niște granule atât de fine care ți se prind de piciorul ud, însă se duc singure după vreo câțiva pași, am mers dintr-un capăt în altul (pentru că am căutat parcare până am amețit, mai aveam un pic și parcam în Cannes), și nu mă mai săturam de târât picioarele prin nisip.

Nu știu ce or fi măcinat de au obținut roca aia atât de fină, dar cred că au dat ceva pe bani pe el și acum încearcă să și-i scoată. Altfel nu-mi explic cum un șezlong costă în jur de 25 de euro de persoană, sau chiar mai mult. Da, îl ai pentru toată ziua, dar chiar și așa. E adevărat însă că noi am fost în plin sezon, în august, cea mai aglomerată și scumpă lună posibilă. Impropriu spus am fost noi, au fost niște prieteni și, daca tot eram aproape, am tras o fugă într-o zi să ne vedem cu ei.

Plajele erau ticsite, chiar și cele private. Poate ați fost vreodată la Mamaia și v-ați trezit odată cu soarele ca să prindeți loc pe plajă, și apoi au venit ca termitele unu lângă altul, unul peste altul și unul chiar a încercat să-și înfingă umbrela în cearceaful vostru (îmi venea să i-o pun eu undeva). Cam așa era la Juan les Pins. Nebunie. Om lângă om, locuri de parcare ioc, cald rău, scump rău – o masă pentru 4 persoane urcă lejer la 100 de euro deși comanzi un singur fel de mâncare.

Sincer eu nu m-aș duce în plin sezon. E prea aglomerat pentru gustul meu. Însă chiar și atunci dacă vrei liniște o găsești în centrul vechi. Și prețurile sunt ceva mai mici. E un contrast măricel între vechiul oraș și stațiunea de la malul apei. Magazine modeste, suveniruri, baruri simple, pizza, case vechi. Asta îmi place la francezi, că au păstrat totuși orășelele alea așa cum erau acum sute de ani, că nu au construit vilă peste vilă, că nu au umplut centrul vechi cu hoteluri de lux și că oricine își poate permite să se bucure de mare și de soare. Nu prea dai de opulență, kitch, nu urlă muzica, nu a construit fiecare cum l-a dus capul, nu au ocupat toată plaja cu scaune și umbrele cu taxă. Adică chiar și la Juan les Pins poți să îți faci vacanța fără să cheltui o mică avere. Terasele din centrul vechi sunt ceva mai ok la prețuri, există pizzerii, nu e musai să stai la plajă privată, pe toată Coasta de azur există plaje publice, măricele. Da, sunt aglomerate, dar nu mai aglomerate ca cele private. Cazarea e probabil ceva mai scumpă, deși dacă nu te duci în august și cauți ceva din timp, s-ar putea să ai surprize. Plăcute. Riviera franceză nu e chiar atât de scumpă cum zice gura lumii, sunt prețuri pentru toată lumea.

Orășelul nu mi s a părut cine știe ce, am văzut și mai faine, în schimb e poziționat foarte bine, la distanță mică de Antibes, cred că faci cel mult 15 minute cu bicicleta, foarte aproape de Cannes (maximum 20 de minute, cu mașina), la aproximativ jumătate de oră de Nisa. Acolo e și cel mai apropiat aeroport. Autobuzul 200 merge de la Nisa la Cannes și trece prin Juan, Antibes, St Laurent și Cagne sur Mer.

Mai multe povești din Sudul Frantei: Coasta de Azur