Nu, nu mi-e dor de Franța, nu vreau să mă întorc (că nu mai pot să zic nimic de Provence fără să nu mă întrebe lumea așa-i că ți-e dor, vrei înapoi?), doar că m-am gândit să adun toate articolele despre Martigues într-unul singur. Plus că am vorbit zilele astea cu o prietenă ce a decis să se stabilească la Martigues, m-a surprins un pic, inițial nu era foarte încântată de oraș, e greu, când vii dintr-o capitală mare să te obișnuiești cu un orășel de provincie. Dar, după cum i-am zis și ei, Martigues e frumos, e aproape de Marsilia și de Aix en Provence (adică de niște orașe mai mari, cu mai multe posibilități), are plaje, are parcuri, case vechi, pitorești, e liniștit dar nu-i pustiu, e soare mai tot timpul anului, și niște temperaturi super generoase, deci de ce nu?

Trebuie să recunosc că, pe vremea când stăteam acolo, Martigues nu mi se părea cine știe ce. Însă acum îmi dau seama că e chiar simpatic. Nu seamănă el cu Veneția, căci francezii îi zic Veneția provensală, dar zău că nu-i de lepădat.

Orașul e format din trei “insule” legate între ele de poduri albastre – Ferrières, l’Île si Jonquières (de fapt una singura e insulă, v-ați prins care). 

Mie cel mai dragut mi se pare l’Île. E cel mai mic, cred că și cel mai vechi, și cel mai pitoresc. Acolo găsiți și celebra Mirroir aux oiseaux – un colt cu apă, bărci colorate, restaurante și flori. Nu știu dacă zona a dat numele restaurantului sau invers, dar așa se numește și restaurantul de lângă apă. E un pic mai scump ca cele din Ferrieres sau Jonquieres, n-am fost. Am fost în schimb la cel de vis a vis, La petite Venise, care e  jumătate în apă, jumatate pe pamant. E un pic fițos, dar mâncarea e bună (mă rog, am fost o singură dată) și locația e foarte faină.

Cred că restaurantele de pe insulă sunt cele mai scumpe, cele mai ieftine mi s-au parut cele din Jonquieres. Sunt mai toate comasate în centrul cartierului, la capătul strazii Lamartine, e fântâna în mijloc. Apropo, rue Lamartine e strada de shopping, nu vă imaginați că e foarte mare, Martigues e totuși un orășel. În Ferrieres restaurantele sunt pe malul apei, lângă port (e și unul la teatru, Theatre des Salins, cică e foarte bun, e un pic mai scump ca restul). 

Zic francezii că odată ajunsi la Martigues trebuie musai să gustați poutargue, un fel de icre de pește, se fac și în Spania, Italia și Maroc, dar se pare că la Martigues e altceva. E specific tradițional pentru oraș și se laudă francezii că a lor e cea veritabilă, evidemment. Caviar de Martigues îi mai zic și se face din icrele unui pește care crește, se pare, doar în Etang de Berre, și e pescuit numai în anumite perioade. Zic localnicii că de aia e și foarte scumpă, că nu se găsește mereu (eu n-am găsit ever), dar și pentru că puțini mai sunt pescarii care prind peștele ala. E unul în Jonquieres, are o chestie ce se cheamă cabana pescarului, lângă un pod, restul nu știu ce-or prinde, că-i plin de pescari, unul lângă altul.

Fiecare cartier are și o biserică a lui, cea mai draguță mi se pare tot cea de pe insulă. 

Vremea îți permite să vizitezi Martigues oricând, temperaturile sunt destul de ridicate în Sudul Franței, dacă nu ești friguros, în aprilie sau octombrie poți face baie in mare, dar abia primavara orașul se animă – se deschid toate terasele, se organizează tot felul de festivaluri, e carnavalul (la final de martie, început de aprilie, depinde când pică Paștele cred). În iunie sunt Fete de la Musique și Fete de la Mer et de la Saint-Pierre (protectorul pescarilor). La începutul lui iulie Martigues își pune iar mască, de data asta venețiană – e seara venețiană. Tot în iulie începe sardiniada – sardine și bere, lânga Etang de Berre, până la final de septembrie. La sfârșitul lui iulie începe Festivalul din Martigues.

Dar cel mai cunoscut eveniment din Veneția franceză e în septembrie, parada venețiană.

Noroc de prietenii Eni si Edouard c-au făcut poze, că eu n-am prins niciodată parada, mereu eram plecată. 

 

Martigues are și niște plaje foarte drăguțe – la Carro și la La Couronne, care au un mare atu – nu sunt în raza Mistralului! Ăsta e un vânt care bate de obicei în Sud, răcește apa de nu-ți mai trebuie baie. Ca să nu mai zi că mă zguduia de fiecare dată când aterizam la Marsilia, o dată urât de tot chiar. Și câte nopți n-am dormit că bătea ca istericul și ne era teamă să nu răstoarne vreun copac peste mașină. 

Așadar, dacă vrei să vezi Provence și nu îți plac orașele mari, aglomerate, te poți caza la Martigues. Orașul de pe apă, cu case vechi înghesuite una în alta, cu obloane, poduri și felinare albastre, îți va plăcea cu siguranță. În plus, în jumătate de oră ajungi în cel mai vechi oras din Franța, Marsilia, în cel mult 10 minute te poți bucura de plajă, în maximum o ora ajungi în Arles, Camargue sau Aix en Provence, în cel mult două te îmbeti cu movul de lavanda al Luberonului sau vezi Rhonul sur le pont d’Avignon.

 

Martigues e la cel mult 40 de minute de Marsilia, cu mașina. Sau poți lua trenul din gara Saint Charles (maximum jumătate de oră) și apoi autobuzul spre centru (gara e departe de centru, dar stația de autobuz e fix în față/ cred că tot 1 euro a rămas biletul). Pentru tren – prețuri și program pe site-ul SNCF. Arles, Aix en Provence și Salon de Provence sunt la cel mult o oră, cu mașina.

Dacă ai mașină, e complicată treaba cu parcările în Martigues. În Ferrieres le găsești lângă port, pe margine, în spatele teatrului (e aproape de centru, Theatre des Salin), în spatele stadionului (la doi pași de teatru), în zona oficiului de turism (un pic mai încolo de stadion) sau lângă parc (Place des Aires). În Jonquieres cele mai multe locuri sunt la intrarea în cartier, imediat după podul care se ridică atunci cand trec navale mari (cele din față sunt cu plata, dar ultimele două rânduri, spre apă, sunt gratuite), sau sub podul mare care brăzdeaza cerul Martigues-ului, pe malul apei. Pe insula…cam greu, mai bine parchezi în celelalte două cartiere, sunt foarte apropiate, podurile te duc dintr-unul în altul în 5, 10 minute. Cred că cea mai mare parcare e cea de sub pod, înainte de a trece în Jonquieres. Aproape toate sunt cu plată, de obicei se plătește doar până la ora 19.00, apoi e gratis, foarte multe sunt gratuite în weekend sau în zile de sărbătoare.

 

Dacă și numai dacă ți-a plăcut plimbarea te așteptăm pe pagina de facebook a vacanțelor.