Sunt sigura ca multi dintre voi ati vazut Provence in filme si ati fost cuceriti de intinderile nesfarsite de vie si lavanda, de satele cocotate pe dealuri, de castelele vechi, de casele cu obloane colorate. Si v-ati zis – vreau sa vad Provence! In acest caz Luberon e locul in care trebuie sa ajungeti. Acolo e adevarata Provence. Si cea din filme . A Good Year, cu Russell Crowe, a fost filmat in zona.

Luberon e o colectie de sate in care natura a pus ce a avut mai frumos. Galben de soare. Verde de vie. Mov de lavanda. Adevarata Provence e acolo, in muntii Luberonului. O gasiti in Roussillon-ul portocaliu, in satucul de piatra- Gordes, in Bonnieux –ul care contempla intreaga zona, in Lourmarin-ul lui Camus.

lourmarin luberon.JPGprovence8.jpg bonnieux provence7.JPG gordes luberon.JPG

*

Galben, portocaliu, mov, rosu sau brun. Roussillon – satul de ocru. Privelistea te surprinde si te cucereste. Desi e doar … argila. Apropiindu-te de sat iti dai seama ca peisajul isi schimba culorile din mersul masinii. Dealurile nu mai sunt verzi, ci portocalii. Cararile nu mai sunt pamantii, ci rosii. Si asa cum era de asteptat, casele sunt la fel. Intregul sat si imprejurimile sunt ca un tablou pictat de un artist pasionat de culori aprinse.

Cel mai bine se vede paleta de culori pe santier sau in ocna de ocru. Intrarea costa doar 2,5 euro. Sau mergeti la Rustrel, Colorado Provençal, la jumatate de ora de Roussillon.

rousillion provence8.JPG roussillion4.JPG roussillion 2.JPG roussillion luberon provence.JPG roussillion provence3.JPG roussillion santier 2.JPG roussillionprovence.JPG

*

O scara imensa de piatra plina de case, copaci, piscine, umbrele, vii, cafenele. Gordes. Si fara sa ajungi in el iti dai seama ca este minunat. Urcat si el in varf de deal, il vezi de la departare, impunator si deosebit de frumos.

*

gordes2.JPG gordes 1.JPG gordes ilustrata.JPG gordes provence5.JPG gordes sat.JPG roussillion.JPG

*

Verdeata cat vezi cu ochii, case vechi, stradute inguste, cafenele. E Lourmarin-ul lui Camus (autorul a trait si a scris acolo si este inmormantat in cimitirul din localitate). Puteti admira satul si privelistea din vechiul castel. Intrarea costa 6 euro de persoana. Incluse in pret – muzica ce rasuna in intregul castel (intr-una din camere un tanar canta la pian) si “piscina” plina cu pesti din curtea interioara.

*

lourmarin2.JPG lourmarin7.JPG lourmarin9.JPG lourmarin castel2.JPG lourmarin castel4.JPG lourmarin castel5.JPG lourmarin gradina1.JPG lourmarin piscina.JPG

*

Cocotat in varf de deal, Bonnieux se vede de departe si vede pina departe. De la cei peste 400 de metri se uita peste livezile, viile si satele Luberonului. Privelistea este grozava si se vede cel mai bine de linga vechea biserica ce domina intregul sat.

*

bonnieux luberon5.JPGbonnieux.JPGbonnieux4.JPG bonnieux biserica.JPG bonnieux luberon4.JPGbonnieux provence6.JPG

bonnieux provence.JPGbonnieux3.JPGbonnieux luberon.JPG

*

Acestea sunt doar citeva dintre satele Luberonului. Regiunea are in jur de 30 de localitati, nici eu nu am reusit sa le vad pe toate, desi am fost de citeva ori pe acolo. Am mai povestit aici despre Menerbes, Lacoste, Goult, Oppede. Tot in Gordes e si Abbaye de Senanque, manastirea din lanul de lavanda.

Luberon e la aproximativ o ora de Marsilia (cu masina). E inca unul din multele parcuri naturale ale Frantei. Este ideal pentru un concediu in Provence. Sunt atat de multe de vazut incat mai bine va cazati intr-unul din sate si le colindati pe toate. Cel mai indicat ar fi cu masina, personala sau inchiriata. Nu prea sunt autobuze prin zona, iar cele care sunt nu ajung in toate satucele. Si zau ca e pacat sa nu umbli pe unde te taie capul, printre podgorii, livezi si localitati vechi de sute de ani. Noi plateam in jur de 250-300 de euro pentru masina, pe saptamana (scump!). Puteti inchiria din aeroport, Marseille Provence e cel mai apropiat, cam la o ora de centrul regiunii, pe autostrada, sau din aeroportul din Nisa (pentru Nisa exista curse directe din Bucuresti, pentru Marseille-Provence schimbati la Paris sau luati TGV-ul pana la Marsilia, Aix en Provence sau Avignon, ultimele doua sunt la aproximativ o ora de centrul Luberonului). Daca puteti, evitati autostrada, drumul printre sate si livezi e mai lung, dar e mult mai fain.

*

Mic ghid de circulatie in Franta. O sa zici ca vii din Romania, esti calit. Nu chiar. Francezii din Sud nu semnalizeaza asa ca te vei trezi cu ei in fata, ca deh, ei vor sa intre in depasire, dar au uitat sa te anunte si pe tine. Sau, daca semnalizeaza, o fac invers. Si vei avea surpriza sa afli ca el vrea sa faca la stanga desi singura iesire e la dreapta, iar la stanga e marea…Sau il aprind si uita de el, deci el e mereu in depasire sau vrea la stanga/dreapta.

Atentie in sensurile giratorii, si sunt o multime, francezii iubesc intersectiile. O sa vedeti semne, pe drumurile nationale sau prin localitati, dintr-o suta de metri in alta – carrefour, carrefour. Adica intersectie, sa nu credeti ca au supermarket (careffour) la fiecare suta de metri, stiu eu pe unii, nu zic cine. Deci atentie cand intrati in intersectie. Intra ca-n fostele colonii, nu se uita-n stanga, in dreapta, nimic. As putea sa bag mana-n foc ca unii nu stiu regulile de circulatie.

Apoi, prin sate, sa nu va mirati daca se opresc in mijlocul strazii. Daca au treaba la locul x, fix acolo opresc, nu conteaza ca ocupa o banda. Sau se opresc sa isi dea binete. Nu glumesc, in Sud e la moda pupatul, asa ca opresc masina in mijlocul strazii, se pupa, stau de vorba. Deci calm. Iar daca mai prindeti si zi de piata…nasol. Nu doar ca strazile sunt inchise, dar e si foarte aglomerat, asa ca nu mai exista trotuar sau zebra. Si, mare grija, codul lor zice ca trebuie sa fii politicos cu pietonul, chiar daca e pe mijlocul strazii.

Francezii au o infrastructura minunata, cu intrari si iesiri in/din cele mai mici localitati posibile. Autostrazile sunt ca-n palma si nici nu sunt foarte scumpe. Numai sa nu te prinda noaptea pe ele! Nu sunt luminate mai deloc, si nu vorbesc de stalpi, nu au nici macar piloni din aceia fosforescenti. Dar nicaieri in  lumea asta lucrurile nu sunt perfecte. Pe ici pe colo se mai gaseste insa cite o minunatie care te face sa uiti ca totul e supus greselii. Si asa ajung din nou la Luberon. Mai multe poze aici.

*

PS. am povestit despre satele Luberonului si pe blogul Adevarul