Sur le pont d’ Avignon…
Centru comercial important in secolul al XII-lea, centru al lumii crestine in secolul al XIV-lea, centru cultural in secolul XIX, Avignon este si astazi unul dintre cele mai importante orase din Franta. Si unul dintre cele mai vizitate. Si, daca ma intrebi pe mine, unul dintre cele mai frumoase. Am fost de 3 sau 4 ori la Avignon si de fiecare data mi-a placut, de fiecare data am descoperit ceva nou, de fiecare data as mai fi stat, de fiecare data am zis ca revin.
Maretia din trecut se vede si astazi la tot pasul – zidurile incepute in 1355, pastrate aproape intacte, Palatul Papilor, contruit in secolul XIV, bisericile vechi de sute de ani, celebrul pod inceput in 1185 si distrus mereu de Rhonul furios…
Avignon isi cucereste pe loc vizitatorii pentru ca are cate ceva pentru fiecare – centrul orasului, inclus in patrimoniul Unesco, si muzeele, pentru iubitorii de istorie, gradinile si strazile vechi pentru cei dornici de plimbari, o multitudine de terase pentru cei care apreciaza mancarea buna, teatru si o multime de festivaluri pentru iubitorii de cultura, plimbari cu barca… Gasiti detalii despre obiective, preturi, si program AICI, nu va plictisesc cu ele. Mie mi-a placut sa ma plimb in nestire pe strazile de piatra. E adevarat ca eu am avut norocul sa trec pe acolo de mai multe ori, dar zau ca merita sa ii acorzi macar cateva ore doar pentru atmosfera – o cafea la o terasa cocheta, o leneveala pe malul apei, o plimbare spre nicaieri. Preturile nu sunt chiar foarte mari, e mai scump in zona Marsilia, de exemplu, noi ne-am crucit ca am dat 5 euro pe doua cafele la Avignon in conditiile in care la Fos sur Mer, care e mic rau, am dat 5 euro pe un ceai.
Mie mi-a placut foarte mult Avignon. Este vechi, dar si nou, cochet, curat, linistit, dar si animat, la tot pasul te intalnesti cu … istoria. Interiorul Palatului Papilor nu m-a impresionat, exteriorul da. Urcati pe terasa (in stanga palatului) de sus se vede orasul. Puteti cobori pe ziduri pina langa celebrul pod. Si tot de acolo puteti lua barca sa treceti Rhonul, pentru o plimbare in parcul imens de vis a vis. Sunt doua posibilitati, una gratuita si rapida, naveta pentru localnici, doar va trece de pe un mal pe altul, si una cu taxa, o plimbare mai lunga, uneori cu cina, vedeti voi cand ajungeti acolo. Oficiul de turism organizeaza plimbari prin satele din jur, spre lanurile de lavanda, sau spre Ventoux, Camargue, verificati site ul caci pentru unele e nevoie de programare in prealabil.
Daca va cazati in Avignon, puteti da o fuga pina la Les Baux de Provence, Saint Remy de Provence, Tarascon, Orange, Nimes… Toate sunt la cel mult o ora de mers cu masina. Se poate si cu tren, autobuz, gara e la 10 minute de centrul orasului, nu gara TGV, aceea e mai departe, trenurile sunt mai scumpe, dar autobuzele chiar sunt ieftine in Franta. Tot de la Avignon ajungeti relativ repede in Luberon si in satele Sorgue-ului, sau puteti merge la Arles, e la cel mult o ora de Avignon, cu masina.
Inapoi pe vremea romanilor – Arles
Gladiatorii intra in arena, poporul aclama. Imparatul insusi asista la jocurile publice organizate de senatorul Romei pentru a castiga bunavointa zeilor.
In fiecare an locuitorii din Arles se intorc in timp. Pe vremea cand amfiteatrul din centrul orasului, construit de romani in secolul I inainte de Hristos, cel mai mare din Galia, pe vremea aceea, era punctul de atractie. Locul in care gladiatorii se infruntau pentru gloria stapinilor, in care condamnatii la moarte isi incheiau socotelile cu viata in fata multimii care cerea jertfa, in care atletii isi aratau indemanarea si animalele ferocitatea. Atat de ingaduitor a fost timpul cu vechiul amfiteatru roman, si, bineinteles atat de grijulii francezii, incat imensa constructie, in care incap peste 20 000 de spectatori, este folosita si astazi.
Oras incarcat de istorie, Arles isi intampina musafirii cu vechile constructii romane, cu stradutele inguste care gazduiesc case vechi de sute de ani, cu Rhonul care taie orasul, cu imprejurimile in care omul s-a amestecat foarte putin, si cu o suita de festivaluri. Locuitorii Arles-ului sarbatoresc anual natura (Carnavul primaverii de la sfarsitul lui aprilie, dar si Festivalul calului din septembrie, sau cel al orezului, tot in septembrie), istoria (festivalul din vara), Craciunul… Pe tot parcursul anului sunt organizate expozitii, proiectii de filme, parade, spectacole, scoli de gladiatori pentru copii, coride, o multime de evenimente care tin turistii si locuitorii ocupati.
Arles nu mi s-a parut un oras foarte scump, cazarea si restaurantele sunt mai ieftine ca la vecinul Avignon, de exemplu, ce-i drept e mai mic si ceva mai … rural, si are avantajul major de a fi foarte aproape de Camargue, Marsilia sau Tarascon. Plus, are gara, ceea ce-l face perfect daca vreti sa vedeti Provence fara masina. Vara exista autobuz spre Les Baux de Provence si Fontvieille, oficiul de turism organizeaza tururi prin Camargue, e si un traseu Van Gogh, daca vreti sa mergeti pe urmele celui mai vestit vizitator din Arles, cum a facut si Picasso, care s-a indragostit de Arles in asa hal incat a donat 57 de lucrari muzeului din oras – musée Réattu. La cel mult o ora jumatate, cu masina, e Vauvenargues, acolo e castelul care i-a apartinut lui Picasso.
Sunt si doua trenuri turistice – train des Alpilles, intre Arles si Fontvieille, si les petit train de Mejanes.
PS: Cel mai apropiat aeroport e Marseille Provence, valabil pentru ambele orase, de acolo luati autobuzul catre gara Saint Charles si apoi tren, verificati site-ul SNCF pentru orar si preturi.