În general Provence e … domoală, o frumusețe simplă, calmă. La Verdon însă natura s-a dezlănțuit. A spart stâncile, uneori drept, alteori isteric, a făcut văi prăpăstioase, pe unele le-a umplut cu lacuri albastre (e drept, a mai intervenit și omul), a aruncat parcă pietre uriașe fără nicio logică, a urcat vârfuri ascuțite spre cer – pe unele dintre ele omul a ridicat sate ce parcă fac echilibristică la sute de metri altitudine. Ce mai tura vura, și-a cam făcut de cap doamna natură, mai ales în zona canionului – gorges du Verdon, iar omul i-a ținut hangul. E ceva ce nu te aștepți să vezi în Provence.

Bănuiai că Provence poate să arate și așa? Eu nu. Și prima oară când am ajuns în Verdon am rămas uimită. Dar Verdon înseamnă mai mult decât gorges du Verdon, înseamnă și o serie de sate incredibil de frumoase.

Parcul natural Verdon cuprinde vreo 50 de sate, găsești AICI o listă cu toate (click pe fiecare în parte), nici eu n-am fost în toate. Și apropo de asta, deși am ajuns în mai multe locuri decât mi-aș fi imaginat vreodată, mereu îmi reproșez că n-am profitat mai mult de ocazie, că în loc să-mi petrec fiecare week-end în satele din Verdon, Luberon, Sorgue, Aix, Ventoux, am căzut în patima biletelor ieftine de avion (și erau destule de la Marsilia), ca să nu mai spun că, stând acolo, mereu mi-am zis că e timp.

Satele în care trag cei mai mulți turiști sunt Sainte Croix du Verdon, căci e lângă lac, are și o bucată de plajă, Moustiers Sainte Marie, e vechi, pitoresc, așezat pe stâncă, și Valensole, celebru pentru câmpurile de lavandă. Noi am fost și vara prin ele și e jale cu parcarea, cu drumul, cred că e la fel și când vine vorba de cazare. Dar nu e încă enervant de aglomerat. De exemplu, la Sainte Croix era foarte multă lume lângă apă, dar sus, în sat, era o liniște deplină, ziceai că-i părăsit. La fel la Valensole, erau lanuri pline de turiști dar, dacă mai mergeam un pic, țineam drumul, găseam o bucată de mare mov doar pentru noi. Castellane bănuiesc că e și el destul de aglomerat, e tot lângă un lac.

Greoux les Bains e mai măricel, nu-i chiar cel mai reprezentativ sat pentru Verdon sau pentru Provence, dar are alte avantaje. Nu ai probleme cu parcarea, găsești loc la restaurant, centrul vechi e foarte drăguț, și probabil că și cazarea e ceva mai ieftină decât în Moustiers, Sainte Croix sau Castellane. Riez, Puimoisson, La Palud sau Allemagne en Provence mi s-au părut ceva mai aerisite, e drept că nu-s printre cele mai frumoase, însă drumul spre ele e foarte fain. Să nu mergi pe autostradă că n-are niciun farmec.

Are și Verdonul o route des cretes – info aici, am făcut și noi un pic din ea, e senzațională, dar mărturisesc că pe alocuri ne-au cam tremurat picioarele. Ruta, săpată în munţi, mult deasupra apei, e atât de îngustă încât cu greu îşi fac loc două maşini, șerpuieste printre stânci, uneori pe sub ele, alteori de-a dreptul prin ele, nu ştii unde e capătul, drept înainte se dovedeşte a fi de fapt o curbă, ascunsă după o stâncă, jos hăul, sus cerul, şi înainte drumul care parcă nu se mai termină. Serios, unele porțiuni sunt cam înfricoșătoare, nu există nici măcar parapeţi, semne, nimic. Așadar mersul melcului şi ochii în patru! Dar merită. Pentru că, odată scăpat de stresul drumului, vei fi răsplătit cu niște peisaje extraordinare.

Verdonul se potrivește perfect cu cei care iubesc drumețiile sau sporturile de apă, însă e bun și pentru plajă, nu mai zic că e perfect dacă vrei să vezi sate pitorești, să te pierzi prin lanuri de lavandă sau pur și simplu să te minunezi de măiestria naturii. Că tot am pomenit de drumeții – trasee Verdon.

 

Deși zona e foarte cunoscută și în ultimii ani s-a cam umplut de turiști, își păstrează încă liniștea, nu te calci în picioare, poate doar vara. Cei mai mulți se duc vara, să vadă și câmpurile de lavandă, cred că august e cea mai aglomerată lună căci atunci sunt les vacances.  Și primăvara e frumos, mai ales prin aprilie-mai, sau toamna, septembrie, octombrie (routes de cretes de exemplu e închisă iarna, din noiembrie până în aprilie).

Ei, ce zici? Dacă ajungi vreodată în Provence îți faci timp și pentru Verdon?

*

Cum ajungi în satele Verdonului: cele mai apropiate aeroporturi sunt Marseille Provence și Nice Cote d Azur. De la Marsilia și Aix en Provence sunt autocare care pleacă spre Moustiers Sainte-Marie, Greoux les Bains, Riez, La Palud și Castellane, sau tren, către Greoux les Bains și Manosque. De la Nisa e un autobuz spre Castellane, sau Train de Pignes, care ajunge la Saint Andre. Sunt și niște autobuze locale, ce trec prin câteva sate, dar să fii atent la perioadă, unele merg doar vara, altele au program scurt, sau deloc, în week-end sau în zile de sărbătoare etc.

Am mai zis, mașina e sfântă în Provence (e rent a car în ambele aeroporturi),  dar se poate și fără, cu precizarea că probabil nu vei găsi liniște, vei merge cu grupul. Mergi la oficiile locale de turism, mai toate organizează tururi, unii cu autobuzul, alții cu bicla (aruncă un ochi pe siteurile oficiilor de turism din Moustiers Saintes Marie, Castellane, Sainte Croix – la fel, când vine vorba de cazare, cred că siteurile locale sunt cele mai indicate, și e plin de campinguri).

 

Citește și Doi ani în Provence