Grecia. După 7 ani

Grecia a fost prima țară străină pe care am vizitat-o. Mi-a părut atunci incredibil de frumoasă, perfectă. După vreo 7 ani, și ceva plimbări prin lumea mare, nu am putut să nu remarc că nu totul e minunat. Însă are Grecia aia un farmec doar al ei. Și asta fără să se străduie prea mult, până și niște banale scaune de plastic așezate pe o bucată de stâncă stearpă te îmbie la visare. Și apoi perfecțiunea nu există. Și dacă ar exista ar fi cu siguranță plictisitoare.

Deși se anunța ploaie, am avut noroc de niște zile superbe. 16, 17 grade. Grecii umblau în tricou și se scăldau în mare. E drept că a și plouat un pic, așa din senin, dar scurt și urmat de soare. Ploaie de asta … parfum.

Lămâi și portocali încărcați de fructe, apă turcoaz-albastră-verde, incredibil de frumoasă, cum numai la greci am văzut, cer senin, faleze cu palmieri, bărci de pescari, case cu flori, terase în aer liber, livezi de măslini…trebuie să recunosc că mi s-a făcut dor de sudul Franței.

Că tot am pomenit la început de bile negre, mi-au sărit în ochi parcurile pentru copii, mici, urâte, neîngrijite, cam ca la noi așa, clădirile în paragină, containerele pline de gunoi. Ziceam zilele trecute de crâșmele noastre, că se fumează peste tot, și că fumătorii sunt despărțiți de nefumători de aer sau de un culoar de trecere, adică praf în ochi, sau mai bine zis fum, așa e și la greci. Nu cred că am să apuc prea curând ziua când grecii vor sta afară la țigară, ca englezii.

Însă, în ciuda a orice, țara aia e extraordinar de frumoasă. Un peisaj și o vreme ce te invită la leneveală. Te mai miri că-i criză, păi cui să-i mai ardă de muncă?!

Criză sau ba? Nu știu ce să spun, la prima vedere nu prea se observă. Tavernele erau pline, prețurile nu cred că au crescut foarte mult (mi s-au părut rezonabile, chiar mici comparat cu Franța și UK), e adevărat că am văzut foarte multe construcții începute și neterminate, și păreau începute de ceva vreme, nu de ieri. Prin sate o mulțime de case erau închise, zicea grecul că nu mai vin locatarii, nu doar că trebuie să plătească lumina și căldura, dar au cam început autoritățile să ceară impozitele. Apropo, cică există sate întregi netrecute în acte, inexistente (ca să nu plătească impozitul pe locuință).

Era super haios că pe Google maps (am închiriat mașină și ne-a fost ghid GPS-ul) apăreau drumuri care de fapt nu mai erau, ne-am trezit de câteva ori în curtea oamenilor. Și cel mai tare a fost când domnul meu mergea fără niciun stres pe contrasens…Eu mă uitam în stînga, în dreapta, ceva nu-mi părea în regulă… noi mergem pe partea care trebuie?! Ăăăăăă…a tras de volan și am trecut pe dreapta. Noroc că era prima zi de Crăciun și nu era nimeni pe drum (efectul Londra).

Ca să nu mai zic că grecul nostru a rămas mut când a auzit cât impozit plătește românul pe salariu, și voi cu ce mai trăiți?! Plus că toate magazinele sunt închise la amiază, ca întotdeauna, nici dacă vrei să arunci cu bani n-ai unde (citeam la o amică, pe facebook, cum vânzătoarea a scos-o din cabina de probă că s-a terminat programul, gata închid, dar vreau să cumpăr…mâine, gata, am închis).

Că e și asta o treabă, definește criza. La ei e jale mare că trebuie să plătească taxe și impozite, că a crescut taxa pe proprietate, că se verifică dosarele pentru ajutoare și că s-au schimbat regulile de acordare (nu pot să uit că sute de greci erau orbi în acte, dar în realitate vedeau foarte bine, că aveau și carnete de conducere, ca și în România de altfel, că în Zakynthos erau vreo 600 de orbi, la o populație de 30 000). Au luat ei o serie de măsuri, dar unele îmi par luate doar de formă, ca și la noi, vine FMI-ul, concediem niște bugetari, scădem salariile și apoi se schimbă guvernul și vine fiecare ministru cu 10 consilieri cu salarii de zeci de milioane. Economie, nu glumă.

Nationwide spot checks by Greek tax inspectors have found that almost every other business is cheating the taxman. (The Guardian, august 2013)

Greece’s global ranking fell from 80th in 2011 to 94th in 2012, reflecting the country’s continuing economic turmoil and widespread tax evasion. (BBC, Transparency International’s 2012 Corruption Perceptions Index)

Criza nu se vede în infrastructură, or fi furat ei, și rapoartele de la Bruxelles arată că da, dar au și făcut ceva, am observat și acum 7 ani și în 2013 că au drumuri excelente (chiar și în zonele rurale).

Oamenii mi s-au părut la fel ca acum 7 ani, relaxați. Nu triști, ci mai degrabă încruntați, dar cred că asta e o caracteristică generală, grecii îmi par repeziți și iuți la mânie. Rar o să-ți zâmbească cineva pe stradă, să salute nici atât, până te obișnuiești cu ei s-ar putea să crezi că-s nepoliticoși, nu-s, doar că aia e fața lor – sculptată parcă la repezeală, aspră,  în colțuri, bătută de soare și de vânt.

În Portugalia da, ăia da oameni triști, îngândurați, împovărați de griji, era atât de evident, nu aveai cum să nu observi (dar și acolo am fost numai în Porto câteva zile deci nu înseamnă că e o opinie avizată sau general valabilă). În Grecia….apa e minunată (are o culoare ireală), soarele strălucește, avem livezi de măslini, turme de oi, năvoade pline, relax, totul va fi bine.