Toate drumurile duc la Roma și toate avioanele duc la Reykjavik. Primăvara nu se poate intra în ghețar, deci am zis că îi facem altădată o vizită domnului Vatnajökull, am decis că tura asta ne mulțumim cu ce-i pe lângă capitală. Și sunt destule, n-am apucat să vedem tot, am făcut o listă și o hartă, în cazul în care ajungi în Reykjavik, un articol pe care mi-ar fi plăcut să îl citesc eu înainte de a merge în Islanda, în loc să caut prin diverse site-uri, bloguri, hărți, am zăpăcit google! 

 

Capitala nu-i rea, dar e modestă, ca orice oraș nordic de altfel. E micuță, îți ajung cîteva ore pentru catedrală (poate fi vizitată gratuit, pentru turn se plătește bilet), Harpa (o sală de concerte, locul de joacă al unui arhitect talentat, foarte interesantă clădirea), Sun Voyager (sculptura de pe malul apei), străduțele cu graffiti, port, parcul din fața primăriei. 

Dar nu te duci în țările nordice pentru orașe, Islanda cea spectaculoasă, țara de foc și gheață, nu-i la oraș. 

5 zile în Islanda, pe cont propriu, cu mașină închiriată 

Inițial am zis că mergem și în Sud, să stăm o noapte, măcar pentru laguna de gheață, Jökulsárlón, dar apoi ne-am gândit că-i cam lung drumul, și oricum vrem să revenim într-o iarnă, special pentru aurora boreală și ghețar. Ne-am dus spre Sud, însă doar până la Vik. Fie vorba între noi, nici nu aveam în plan să ajungem în Vik, dar am ratat intrarea spre Reynisfjara, nu puteam întoarce și oricum era la 5 minute. Dacă denumirile astea de Game of Thrones nu-ți zic nimic, te lamuresc acuși pozele. 

35 de locuri la cel mult două ore jumătate de Reykjavik

Încep cu Sudul, cele mai îndepărtate locuri, dar și unele dintre cele mai spectaculoase. 

Reynisdrangar

Dyrhólaey

Vedere din Vik: plaja neagra, valuri isterice, stanci spectaculoase

Dyrhólaey, plaja Reynisfjara, Reynisdrangar și Vik sunt la o aruncătură de băț unele de altele. Toate sunt la liber, trebuie doar să ai mare grijă la valuri (nu-i de glumit, au murit oameni acolo, la stâncile alea fotogenice), la vânt – noi am prins o zi de am zis că ne zboară de pe stâncă, și la traseu. E destul de îngust și abrupt drumul spre far, ca să vezi arcul Dyrhólaey de sus, se poate urca și cu mașină mică, deși indicatorul arăta mașini de teren. Și mare grijă unde parchezi, citisem în ziar că unii și-au luat amendă, vreo 2.500 de euro, pentru că au intrat cu mașina în zonă interzisă.    

Facem drum întors spre Reykjavik, la cel mult 20 de minute de Dyrhólaey e plaja Sólheimasandur. Acolo e epava avionului care a aterizat de urgență în 1973 (au supraviețuit toți pasagerii). Ca să ajungi la epavă trebuie să mergi vreo 4 kilometri (odinioară se putea intra cu mașina, dar proprietarul a închis accesul de răul turiștilor). Ne-am pornit, cu un vânt nebun în față, n-am mers 5 minute că s-a iscat o furtună din senin, cu ploaie, gheață, tacâm complet, am fugit înapoi la mașină, și nu ne-am mai întors. 

La jumătate de oră de Vik (cam la 2 ore de Reykjavik) e Skogafoss, una dintre cele mai mari cascade din Islanda. E genială! 

Nu se plătește bilet de intrare, nici parcare, poți urca deasupra cascadei, ai și traseu sus, dacă te ține. Îți trebuie doar o pelerină de ploaie sau haine adecvate, e furioasă rău. La fel și la vecinele mai mici, Gljúfrabúi și Seljalandsfoss, mai ales la prima, poți intra sub ea, e micuță, dar foarte faină. 

Noi am parcat la Seljalandsfoss și am mers pe jos spre Gljúfrabúi, sunt la câteva minute, dar am plătit 700 de coroane parcare (5,6 euro, valabil toată ziua), merită verificat dacă se poate parca la cealaltă, părea la liber.  

Între Skogafoss și Gljúfrabúi e Eyjafjallajökull, vulcanul nebun, ăla care a erupt în 2010. Mă uitam pe pozele de atunci și nu-mi vine a crede ce-a putut să facă istericul, acum pare așa mic și nevinovat. 

Mai sus pe hartă, la jumătate de oră de Gljúfrabúi e altă cascadă – Gluggafoss. Mai conduci jumătate de oră și dai de Aegissufoss. N-am fost, e plină țara aia de cascade, cred că nu-ți ajunge un an să le vezi pe toate. O să vezi pe harta mea Selfoss, a nu se confunda orașul, la cel mult o oră de Reykjavik, cu cascada din Nord, la vreo 7 ore de capitală. 

Și dacă tot suntem la cascade, musai o să treci pe la Gullfoss. E una dintre cele mai vizitate, pentru că e pe Golden Circle, ruta turistică, și aproape de Reykjavik (cam o oră și jumătate). Plus că arată într-un mare fel, nu-i de ratat. 

Mai puțin cunoscute și mai puțin spectaculoase, aproape de Gullfoss: Faxi (cam 20 de minute), Gjáin și Haifoss (aprox o oră jumătate). La Faxi, de exemplu, nu era nimeni, acolo nu opresc autocarele, e și o masă, dacă vrei să pui de un picnic. 

La 10 minute de Gullfoss sunt izvoarele geotermale, o să vezi indicatorul spre Geysir. Sunt mai multe geysere acolo însă unul singur țopăie, cu ajutor de la islandezi (cam la 7-10 minute). La jumătate de oră e Laguna Secretă, care nu-i chiar un secret, dar bănuiesc că-i mai puțin aglomerată decât Laguna Albastră, plus că-s mai ieftine biletele. Sau te duci la Hveragerði și te scalzi gratis. Hveragerði e la jumătate de oră de Reykjavik, zona e plină de izvoare fierbinți. Mai sus de orășel, e vulcanul Hengill, bun pentru trekking printre izvoare geotermale, ar fi cea mai mare zonă geotermală din țară. 

Tot pe acolo, la vreo 50 de minute de capitală, e Kerid: 

Mereu am crezut că craterul e photoshopat, n-are cum să arate chiar așa. Ei bine nu-i, chiar e plin de culori. Ajută și pământul roșiatic adus de proprietari (înțeleg că-i proprietate privată), însă de cum te apropii, observi că pământul și vegetația din zonă sunt roșiatice. La Kerid se plătește bilet de intrare, vreo 3,5 euro de persoană. 

 

Parcul național Thingvellir e la jumătate de oră de Reykjavik și nu l-aș rata. Nu ne-am scufundat între plăcile tectonice (se poate cu programare în avans la companiile de diving), dar ne-am plimbat prin parc, pe jos și cu mașina, și e impresionant. 

Nu se plătește bilet de intrare, dar se plătește parcare, 500 de coroane, e un fel de parking pass valabil toată ziua, în toate parcările. 

Mai sus pe hartă, la o oră de Thingvellir, e cascada Glymur, și mai sus, sunt Hraunfossar si Barnafoss. 

Laguna Albastră e la 40-50 de minute de Reykjavik. Am luat bilete mai mult de curiozitate, eram sigură că n-o să-mi placă, plus că-s scumpe rău (cele mai ieftine erau aprox 65 de euro pe persoană, fără transport, că sunt bilete și cu transport inclus), dar mi-a plăcut. E aglomerat, însă nu te calci în picioare (poate doar la vestiare), laguna e destul de mare. Dacă nu te pasionează, poți oricum merge prin zonă, e fain peisajul. 

Tot pe bucata aia de hartă sunt Seltun și Gunnuhver (zone geotermale), Hafnaberg (niște stânci de lavă) și podul dintre continente.

Ar mai fi cascada Trolilor, mai sus de Reykjavik, la vreo jumătate de oră, și dacă mai mergi 20 de minute, ajungi la Porufoss. Mult mai sus pe hartă, dar la maximum două ore jumătate de capitală, sunt cascada Glanni, Hellnar – fost sat pescaresc, am văzut niște stânci interesante pe acolo, și Kirkjufell – un munte simpatic unde găsești rute de trekking și hiking, o cascadă, un lac, au filmat și Game of Thrones acolo. Au filmat de fapt prin mai multe locuri din Islanda, există un tur Game of Thrones, dacă ești fan înrăit. 

E o nebunie de forme și culori țara aia, e de ajuns să mergi pe orice șosea sau cărare ca să vezi peisaje parcă de pe altă planetă. Evident că poți să mergi și pe apă :-p, din Reykjavik sunt tururi care te duc să vezi balene și pufini. Noi am luat un tur la balene, dar n-am văzut nimic. Mă rog, am văzut un pufin și cică s-a zărit și un delfin. Eu eram jos, leșinată pe o bancă, mi s-a făcut rău, putea să iasă și balena albastră! Asta la tura doi, că la prima ieșire n-am văzut nimic! Dacă nu iese nicio balenă, poți să repeți experiența cu același bilet. Teoretic sezonul balenelor e aprilie-octombrie, cele mai multe șanse însă ar fi vara, practic e la noroc, căci sunt libere să facă ce vor ele, cum e și normal. Și apoi s-or fi săturat și ele de atâtea poze pe facebook și instagram. 

 

PS. harta, măcar ca idee, să vezi cam ce ai putea vizita aproape de Reykjavik 

Citește și Prima oară în Islanda, am scris despre prețuri, vreme, tururi