După semi-pustietatea din Linguaglossa și Scopello, am zis că ar fi cazul să stăm și la oraș câteva zile. Dacă știam că fix pe final de vacanță or să fie 36 de grade la umbră, făceam invers, lăsam Etna la urmă. Dar nu fu foarte grav, marele avantaj al unei insule e că oriunde ai fi, nu ești niciodată prea departe de apă. 

Ultima oprire a fost Ragusa și, după ce mi-am luat porția de cârcoteală – de ce m-ai adus aici?!, e mare, sigur e aglomerat, stăzi proaste, înguste, unde parcăm?!… – am ajuns amândoi la concluzia că a fost cel mai frumos oraș pe care l-am vizitat în Sicilia. N-am mai văzut de mult atâtea clădiri superbe la un loc! Chiar mă gândeam că m-am decis greu între Modica și Ragusa, când am ales cazarea, am făcut bine c-am optat pentru ultima, Modica e simpatică și ea, dar Ragusa e fabuloasă! 

Val di Noto e bucata de sub Catania, în sud-est, și e plină de sate și orașe senzaționale. 8 dintre ele sunt în patrimoniul Unesco – Caltagirone, Militello Val di Catania, Catania, Modica, Noto, Palazzolo Acreide, Ragusa, Scicli: The Late Baroque Towns of the Val di Noto in south-eastern Sicily provide outstanding testimony to the exuberant genius of late Baroque art and architecture. (…) represent the culmination and final flowering of Baroque art in Europe. The exceptional quality of the late Baroque art and architecture in the Val di Noto lies in its geographical and chronological homogeneity, and is the result of the 1693 earthquake in this region. (sursa: Unesco)

N-am avut timp să le vedem pe toate, am trecut doar prin Ragusa, Modica și Scicli, căci pe lângă cele 8 minunății baroce, mai sunt în zona aia o mulțime de sătuce, plaje, rezervații, ți-am mai zis, e jale mare cu alesul prin Sicilia. 

 

Cutremurul din 1693 a distrus orașul, Ragusa Ibla, așa că sicilienii au construit altul – Ragusa Superiore. Nu s-au îndurat însă să lase toate minunățiile alea în ruine, au reconstruit orașul vechi și în 1926 le-au unit, cu ajutorul a patru poduri. Sunt foarte ingenios legate unul de altul, deși, dacă mă întrebi pe mine, la cât de frumos e orașul ăla, puteau și ei să facă niște poduri mai elegante, nu ciment drept. Mă rog, bine că s-a făcut, că dacă te duci prin alte locuri din Noto, monumente istorice și alea, te cam ia durerea de cap. 

Ragusa nouă, veche și ea de acum, e mai mare, mai modernă, cu bulevarde largi și străzi lungi, prin ea am intrat noi, de ne-am panicat c-am ajuns unde nu trebuia. E frumoasă și Ragusa Superiore, orașul vechi însă e deosebit – comasat pe deal, ca o bijuterie încărcată cu de toate. 

Sunt atâtea palate, biserici și case superbe în orașul ăla, n-are sens să le însir pe toate, ia-o la pas, ușor, unde vezi deschis, intră. 

Mergi, cu mașina, jumătate de oră, înspre apă, și ajungi în Marina di Ragusa. Plajă, faleză, restaurante. Și dacă o ții de-a lungul apei, dai de Plaja Grande, Donnalucata, Sampieri și apoi de Marina di Modica. Are și Modica o Marina, cum altfel. Sigur găsești o plajă pe gustul tău, noi ne-am oprit la Marina di Ragusa pentru prânz și la Sampieri pentru bălăceală. 

Vecina Modica e la jumătate de oră de Ragusa și te sfătuiesc să nu o ratezi. E foarte elegantă și ea, plină de clădiri impunătoare, împrăștiate prin Modica Bassa și Modica Alta, și se laudă cu cea mai veche ciocolaterie din Sicilia. Cred că singurul loc unde am plătit bilet a fost turnul bisericii din deal, 2 euro de persoană, în rest totul e la liber. Nu uita că ești în Sud, pauza de amiază e sfântă. 

La 20 de minute de Ragusa e castelul Donnafugata, pare drăguț, n-am mai ajuns. Ne-am dus în Scicli (la 20 de minute de Modica, 25 de kilometri de Ragusa). E un loc potrivit, dacă vrei un pic de liniște, nu-i atât de vestit ca Ragusa, Modica sau Noto. Noi am ajuns la amiază și era aproape pustiu, probabil pentru că arde soarele rău în miezul zilei, numai niște nebuni căpiați de vremea de UK colindă orașele la ora aia.

Scicli e foarte vechi, cu niște clădiri superbe, dar fie lăsate în paragină, fie renovate, dar închise, nu mai zic că unele reparații erau făcute de mântuială. Probabil că-s obligați să renoveze clădirile, că-s în patrimoniul Unesco, dar nu cred că-s obligați și să le țină deschise pentru public. Plus că multe dintre ele sunt în proprietate privată. Toată Sicilia mi s-a părut o relicvă prețioasă, care cumva a supraviețuit trecerii timpului, dar care a obosit să mai stea dreaptă. Ferească sfântu să mai facă și Etna vreo nefăcută! 

Aveam în plan să ajungem și în Caltagirone, l-am sărit însă, prea mare și prea bogat pentru doar câteva ore. Cocoțat pe deal, e plin și el de clădiri baroce și e vestit în toată lumea pentru ceramică. La Scalinata e probabil cel mai cunoscut loc din Caltagirone, e o scară imensă, placată cu ceramică. Am decis să sărim Noto, ar fi se pare cel mai „baroc” dintre toate, dar și cel mai turistic. 

Dacă ai mai multe zile la dispoziție, sigur merită să treci și prin Militello Val di Catania, Palazzolo Acreide, Piazza Armerina. Ni s-a recomandat să nu ratăm Riserva di Vendicari, mai ales plaja Calamosche și zona cu flamingo, și Cava Grande del Cassibile, pentru canion, cascadă și trasee de trekking. Pentru asta însă cred că e nevoie să mai mergem o dată în Sicilia. Cică și Marzamemi (un sătuc mic și colorat), Portopalo și Isola delle Corenti (pentru plajă), Lentini și Pietraperzia (ridicate de greci) ar merita o vizită.

Am ales să mergem în Siracusa. Nu știu dacă am făcut cea mai bună alegere, orașul nu-i cine știe ce, în schimb insula legată de el, Ortigia, e foarte faină.  

Siracusa

Ortigia

Ortigia

Podul care leaga Ortigia de Siracusa

În Siracusa mi-au atras atenția oleandrii, de fapt e plină Sicilia de ei, și dacă albi, roșii și roz am mai văzut, nu știam că există și pe gaben. Sunt chiar și pe autostradă, probabil că nu-s foarte pretențioși și le priiește arșița siciliană. Ultimele zile au fost fierbinți de-a dreptul. Chit că plecam la aeroport seara, am agățat o pălărie imediat ce-am ieșit din parcare. 3 euro bucata, aceeași pălărie pe care în Scopello și Taormina cereau 10 sau chiar 14 euro. Și la restaurante mi s-a părut mai ieftin ca prin Nord, mai ales în Siracusa.

N-am vizitat teatrul grec, amfiteatrul roman și nici urechea lui Dionisos, înțeleg că există un bilet combinat pentru tot parcul arheologic, 10 euro ar costa. Sunt destul de departe unele de altele, dar am văzut că e un autobuz hop on hop off. În schimb am intrat la Dom, 2 euro de persoană. 

La jumătate de oră de Siracusa sunt Marchesa di Cassibile și Fontane Bianche, dacă vrei plajă. Poți sta și pe piatra din Ortigia, cât o mai fi gratis, că tot construiau solare pe lângă ziduri (terase în scări, lângă/în apă, au dat prietenii noștri 35 de euro pe două sezlonguri și o umbrelă). Cu multe păreri de rău, am zis pas sitului arheologic Cava d Ispica, las site-ul, poate ajungi tu.

Și cu asta am încheiat vacanța în Sicilia. Deocamdată, căci n-aș zice nu la încă o vizită, ne-a placut mult insula, cu bune și cu rele. 

 

Citește și: