După vizita de câteva zile prin Florența, Pisa și Luca, la final de decembrie, am luat următoarea decizie – eu nu mai plec nicăieri iarna, ori stau acasă, ori mă duc în țările calde! Am zis! Dar sigur nu sunteți toți friguroși ca mine, plus că arată foarte fain Florența de sărbători, iar dacă aveam norocul să fie toate zilele ca ultima … 17 grade cu soare, ei, altă treabă…Plus că iarna orașul e mult mai aerisit, vara e ticsit!, mai prinzi o piață de Crăciun, niște străzi frumos decorate și mai ales festivalul luminii. Că de fapt aici voiam să ajung 🙂
Am văzut niște poze acum vreo doi ani și mi-am zis că trebuie să arate tare bine ponte vecchio noaptea (plus că mi-a plăcut și festivalul din Londra, de anul trecut) poate ajung și eu pe acolo prin decembrie sau ianuarie… Noh, nu mă așteptam să ajung chiar așa repede, dar nu mă supar, fie primit. Nu doar podul a fost năpădit de lumina jucăușă, au fost mai multe evenimente, dar mie ponte vecchio mi s-a părut cel mai spectaculos.
E fain să vezi orașul într-o altă lumină, deși noaptea era destul de rece. S-au jucat cu lumina și în piața Santo Spirito, în piazza Santa Croce, la Loggia del Porcellino, la Palazzo Vecchio, Poarta romana, Loggia dei Lanzi, Fontana del Nettuno, Torre San Niccolò, Torre della Zecca, la Biblioteca Națională – festivalul nu e doar o odă adusă luminii, e și o aducere aminte: în 1966 orașul a fost inundat și cufundat în beznă, au aprins doar felinarele din Piazzale Michelangelo ca să poată salva comorile din bibliotecă – și au legat orașul de cer printr-un fascicul luminos de vreo 300 de metri, ei i-au zis coloana fără sfârșit.
Nici străzile nu-s de lepădat, eu n-am mai fost iarna la Florența până acum așa că nu știu dacă arată la fel în fiecare an, sau reciclează decorațiunile vreo doi, trei ani la rând, ca Londra, de exemplu, așa că mi-a plăcut. Mai ales bradul din gară – gătit cu bilețele de la călători (printre ele și un Babbo Natale, vreau la Bologna) – și cel de lângă Dom.
Și dacă tot am prins frig și ploaie ne-am înecat amarul în paste, vin și cafea, ba chiar am executat și o înghețată, vorba aia, am venit în Italia și nu mâncăm înghețată, sacrileje!