Pisa, mereu pe fugă 

Nu știu cu ce ne-a greșit biata Pisa că de fiecare dată am tratat-o cu superficialitate și cu puțin timp. Și dacă acum am avut o scuză – am înghețat de frig, am prins o zi geroasă la final de decembrie, data trecută am mers vara deci zău că puteam să colindăm în voie. O fi și din cauză că-i vecină cu Florența, mai bogată și mai spectaculoasă, și e drept și că-s atât de multe de văzut prin jur de nu știi cum să te împarți.

Chiar dacă nu se compară cu Florența sau Siena, Pisa e răsfoită pe repede cam pe nedrept. Piazza del Miracoli era plină – și acum, în decembrie, și acum hăăăt, în iulie – în schimb pe lângă apă și pe străzi era liniște și pace. Pot să înțeleg de ce cei mai mulți se opresc în piață, acolo sunt principalele obiective din Pisa – turnul care face echilibristică, catedrala, baptiseria – dar Pisa înseamnă mai mult de atât. Ne-am prins până și noi care de fiecare dată am stat maximum jumătate de zi pe acolo. Din Piazza dei Miracoli am mers spre Piazza dei Cavalieri. Era odinioară centrul politic și administrativ al orașului, stau mărturie Palazzo della Carovana, acum școală, Palazzo dell’Orologio, de fapt două turnuri legate între ele prin secolul 17, biserica San Stefano dei Cavalieri, construită în secolul 16. Ne-am îndreptat apoi spre Piazza Garibaldi – se pare că pe acolo își fac localnicii veacul noaptea și când vor la shopping – și ne-am plimbat un pic pe malul apei. Las site-ul oficiului de turism cu cateva trasee prin Pisa, să știu data viitoare ce am de făcut. 

Siena, de neratat în Toscana!

Siena ne-a picat cu tronc imediat ce am pus piciorul în ea și mă bătea gândul să-i fac o vizită și acum, dar era prea frig și am stat prea puțin. Oricum, dacă ajungi prin Florența sau Pisa, nu rata Siena. M-au dat pe spate străduțele în deal, am găsit și câteva locuri de unde să vedem orașul de sus, am lenevit în Piazza del Campo, împărțind pizza cu niște porumbei cu tupeu, nu mă mai dădeam dusă. Trebuie să revin! Musai! Poate cu ocazia asta fac și eu niște poze calumea!

View this post on Instagram

? @marco_grilli_ ? #Siena ? Siena si vede sin da lontano risplendere perfetta nel suo equilibrio medievale. I tre colli su cui siede si stagliano in un panorama campestre idilliaco, nel quale i confini dell’antico centro sfumano come un tempo in una campagna che a tratti sembra ancora quella ritratta nell’Allegoria del Buon Governo dipinta da Ambrogio Lorenzetti nelle stanze del Palazzo Pubblico. Siena, intatta per secoli, si mostra oggi in buona misura come appariva nel 1300, e la conservazione di un patrimonio architettonico medievale unico e coerente è una delle ragioni principali per visitare una città splendida, da tempo consapevole della fragilità del suo equilibrio: è stata infatti il primo comune d’Europa a chiudere il centro storico al traffico, già nel 1966. Ma sarebbe sbagliato pensare a Siena come a una città ferma al suo passato, una meta turistica da cartolina dove la vita si è cristallizzata. Al contrario passeggiando per i suoi vicoli si scopre una città viva, vero centro culturale che ospita un’Università vecchia di 750 anni, oltre a istituzioni di prestigio internazionale come l'Accademia Musicale Chigiana, l'Università per Stranieri, e le accademie dei Fisiocritici e degli Intronati. L’epoca di massimo splendore della città, coinciso con l’affermarsi di Siena come rivale di Firenze, venne raggiunta in pieno Medioevo, un periodo che ha visto la città – al culmine della sua evoluzione storico-economica – prendere l’attuale forma: nel corso di pochi decenni vennero eretti lo splendido Palazzo Comunale con l’altissima Torre del Mangia, venne lastricata la bellissima Piazza del Campo con le nervature di travertino a disegnarne la caratteristica forma a conchiglia e venne eretto il famosissimo Duomo.? ? Segui tutte le storie nella nostra pagina Facebook ? #ig_italia #italia #instagramitalia #ig_italia_borghiecitta #italy

A post shared by ITALIA ?? (@ig_italia) on

Toscana de la malul mării: Viareggio

Pentru că era vară și Cinque Terre erau ceva mai departe de noi, am dat o fugă la Viareggio. Seamănă un pic cu stațiunile noastre de la malul mării, e cam zgomotos și comercial, dar e simpatic și la îndemână – la 20 de kilometri de Pisa, aproximativ o oră și jumătate de Florența.  

Toscana dintre zidurile medievale: Lucca

La jumătate de oră de Viareggio, ascuns între zidurile medievale, e Lucca, orasul lui Puccini, la fel, de neratat dacă ajungi prin Toscana. Am fost de câteva ori pe acolo, cred că cea mai faină plimbare a fost cea cu bicla. Recomand. Noi le-am închiriat de la magazinul de lângă autogară. 

Lucca e plin de biserici, unele foarte frumoase, dar cea mai faină mi s-a părut San Michele in Foro. Am ajuns și la biserica ortodoxă română, un fost lăcaș catolic, vechi de câteva sute de ani cred. Se pare că inițial românii aveau altă biserică, dar era prea mică pentru ei așa că autoritățile au “donat-o” pe cea din spatele casei lui Puccini. Adevarul e că-s mulți români prin zonă, prin orășel auzeam mai des română decât italiană. Mai e și catedrala, plus alte zeci de biserici mai mari sau mai mici, turnuri medievale, porți și ziduri vechi de secole, case frumoase. O plimbare prin Lucca e o adevărată desfătare.

Lucca mi s-a parut foarte bun și ca loc de pornire pentru o vacanță în Toscana. E ceva mai ieftin ca Florența, cand vine vorba de cazare, mai liniștit și e foarte aproape de locurile faine din Toscana. Plus că nu-ți trebuie obligatoriu mașină, zilnic, aproape din oră-n-oră, trenuri și autobuze pleacă spre Florența, Pisa, Viareggio, Siena, La Spezia. Și dacă tot ai ajuns la La Spezia, urcă în tren sau barcă și mergi spre Cinque Terre si Porto Venere, care sunt ce-i drept in Liguria, dar nu-s departe deloc. 

 

PS: Acest articol a fost publicat inițial în iulie 2012, în decembrie 2016 am revenit prin zonă așa că am modificat nițel articolul vechi.