Sunt locuri care îți pică cu tronc la prima vedere. Pur și simplu îți plac, și nu orbește, ci conștient de toate defectele. Abia asta-i dragoste adevărată 🙂 

Așa a fost în cazul Romei. Nu e perfectă, dimpotrivă, are o mulțime de neajunsuri, ca orice oraș mare, vechi și extrem de aglomerat, și e de ajuns să stai câteva zile pentru a observa bilele negre, însă refuz să mă concentrez pe ele, la fel am făcut și la fața locului, pentru că Roma e minunată, cu toate defectele ei. Chiar ne întrebam, prin toate locurile prin care am mai fost, unde am simțit la fel și am ajuns la concluzia că lista e scurtă rău – Roma, Veneția și Istanbul.

 

E superbă Roma din toate unghiurile, e de ajuns să te pierzi pe străduțe, nu doar prin locurile recomandate de ghidurile turistice, ca să descoperi, pe lângă monumente impunătoare și vechi de mii de ani, “sclipiri de frumusețe, delicate și capricioase”, dar văzută de sus e fabuloasă! Bine, eu sunt și amatoare de admirat orașe de la înălțime, peste tot pe unde mă duc caut măcar un deal, să mă uit de sus la tot și toate. Dacă și tu ești la fel, las o listă scurtă cu locurile de unde poți privi Roma de sus, gratis sau cu bilet de intrare. Și dacă o să mai vezi câte un citat din când în când să știi că-i din La Grande Bellezza, filmul meu preferat zilele astea, o capodoperă despre viață, moarte, iubire și despre Roma. 

vacanta-la-roma

“La vârsta mea, doar frumusețea nu e de ajuns.” Eu sunt încă tânără (sic) așa că, cel puțin în cazul Romei, mi-a fost de ajuns 🙂

Îmi calc pe inimă și recunosc – cea mai faină priveliște e de pe Altarul Patriei. Numai numele mă zgârie la urechi, deci mai bine să-i zicem monumentul Vittorio Emanuele, când mă gândesc că o întreagă bucată de Roma veche a fost rasă pentru a face loc ditamai construcției, mă simt prost de-a dreptu, dar asta e realitatea, priveliștea e senzațională! Se vede aproape toată Roma, e fix în centrul fostului imperiu. E imens, centrul fostului imperiu Roman pare un pitic pe lângă clădirea aia, cred că asta fu și ideea, e cam kitschios, părerea mea, dar îți pune toată Roma la picioare.

Poți intra gratuit, urci pe monument tot gratuit, dar dacă vrei să urci la ultimul nivel, trebuie să plătești bilet – 7 euro de persoană, cu liftul.

roma-de-sus

“L’odore delle case dei vecchi”. La domanda era: “Che cosa ti piace di più veramente nella vita? “…Vechiul e mai bun ca noul 

Sunt de acord, poate de aia nu mi-a plăcut uriașul altar. Și dacă îți plac orașele noi, arhitectura contemporană, e posibil ca Roma să ți se pară o aglomerare de ruine, pe alocuri lăsate în paragină. Mie îmi plac locurile și lucrurile vechi, nu știu dacă mi-ar plăcea să locuiesc acolo, dar cred că m-aș duce în fiecare an. Trastevere – Roma veche și încă a italienilor – ne-a uns pe suflet. Nu se compară cu centrul, nu găzduiește cele mai importante ruine din Roma, nu e mare sau grandios, dimpotrivă, e un cartier obișnuit, cu case vechi, pe care s-au cocoțat plante, cu magazine și restaurante cochete, mai ieftine ca-n centru, cu străzi înguste, e fermecător. Și la doi pași e fostul cartier evreiesc, plin de restaurante cu prețuri bunicele. Toate se lăudau cu anghinare la grătar sau la tigaie, am zis ia, domle, să încercăm și noi, și de atunci mereu avem în frigider anghinare.

Revenind, dacă vrei să vezi Trastevere, și nu numai, de la înălțime, atunci trebuie să mergi în parcul Savello cunoscut mai degrabă ca Giardino degli Aranci – grădina cu portocali. E foarte mică și cred că miroase divin când înfloresc portocalii. 
roma-din-gradina-cu-portocali roma-italia

În La Grande Bellezza e o scenă cu un turist japonez care se uită fascinat în jur, apoi la priveliște, face o poză și cade mort, un fel de vedi Roma e poi muori. Ăla e dealul Gianicolo. Și dacă ai noroc de vreme bună și cer senin, o să vezi o bucată bună de Roma. Din Trastevere se ajunge relativ repede pe dealul Gianicolo (noi am făcut drumul invers, am urcat pe lângă Vatican, pe deal, și apoi am coborât în cartier).

Te uiți de sus la Roma și de pe dealul Capitolin și dealul Palatin, noi n-am plătit bilet, ne-am tot foit pe acolo, cu harta-n mână, și am găsit niște terase deasupra fostului Forum, une vezi scări, deal, acolo te duci. 

 

“Roma te face să pierzi timpul. E năucitoare!”

Schimbăm zona și mergem spre villa Borghese, dar ne oprim pe traseu pe dealul Pincio să căscăm gura la Piazza del Popolo și la Roma din spatele ei. Nici de sus de la Piazza di Spagna nu se vede rău, deși fu cam aglomerat pentru gustul meu. Și ar mai fi dealul Aventin unde, în Piazza dei Cavalieri di Malta, te poți uita prin gaura cheii (de la Gran Priorato di Roma dell’Ordine di Malta) la biserica Sfântul Petru

Și dacă tot am ajuns aici, evident că din turnul bisericii poți să te minunezi de cât de mare și bogat e orașul ăla, numai că dacă până acum am căscat ochii gratuit, acum trebuie să plătim bilet de intrare. 8 euro cu liftul, 6 pe scări. Noi am luat liftul când am văzut că-s 551 de trepte, dar zău că fu parfum (chiar și cu liftul tot trebuie să urci 320 de scări). Cred că-i mereu aglomerat, noi am zis că nu mergem când am văzut cozile zilnice, dar ne-am trezit într-o zi mai devreme, la 8 fără un pic eram la Vatican, și am asteptat maximum 5 minute (că te verifică înainte). Deci dimineața pe răcoare, dacă nu vreți să pierdeți juma de zi la coadă, sau aproape de ora de închidere. 

sfantul-petru-in-turn vatican-in-turn

Se pare că și din castelul Sant Angelo se vede fain. Noi am stat în spatele lui așa că în fiecare seară treceam pe acolo. Și într-o seară era 1 euro intrarea, nu știu cu ce ocazie, dar n-am urcat, aveam niște vin la bord, deci mă lămuresc data viitoare. Poate am noroc să dau peste Stefano care are în grijă cheile celor mai frumoase palate din Roma 🙂 

 

“Drept să-ți spun, romanii mi se par insuportabili. Cei mai buni oameni din Roma sunt turiștii.” 

Nici chiar așa, dar da, romanii nu-s sigur pe lista celor mai amabili oameni din lume. Repeziți, aroganți, mereu pe fugă. Aș zice că cei mai amabili oameni din Roma, din servicii mai exact, sunt imigranții. Nu români, sorry, dar ne-am adaptat bine la stilul romanilor, că vorba aia, noi suntem mai rău, evident că acum generalizez și nu-i ok, mai bine să las o listă cu prețuri, orientative: 

Roma, prețuri:

  • Paste: 5-12 euro, depinde de loc și dacă-s primul sau al doilea fel
  • Caprese – 9, 10 euro
  • salată: 7 euro
  • bruschete: 2 euro
  • pizza: 8-12 euro
  • Cafea: 2 euro/ 4 euro una mare, 1,2 euro un espresso 
  • desert: între 2 și 7 euro
  • Meniul zilei: 10, 12 – 15 euro
  • Vinul casei: 10 euro/kg, 5 euro/jumate
  • 6 euro o bere mică! deci fără bere 

Sunt și locuri mai scumpe, evident, dar sunt și restaurante unde poți mânca ieftin. De exemplu, am plătit 22 de euro pentru 2 porții mari de paste, jumătate de litru de vin și 2 ape mari (Pasquale în zice, în centru). În Trastevere prețurile sunt ceva mai mici ca-n centru, ne-a recomandat cineva Carlo Menta, ieftin și bun, într-adevăr, dar extrem de aglomerat, masă peste masă, și servire stilul smuls. Și apropo de asta, sunt o mulțime de restaurante de unde puteți vedea Roma de la înălțime, dar n-am încercat niciunul așa că mă abțin, va ajută google search, nu-i bai. 

 

Roma, de la aeroport în oraș 

Am aterizat pe Ciampino și am plecat de pe Fiumicino. Ajungeam în jur de 11 noaptea și după ce-am cumpărat biletele (ieftin și bun, maximum 150 de lire dus-întors două persoane, remember regula mea de anul ăsta) m-am speriat că de fapt mi-am luat o mică țeapă. Hotelul nostru era lângă Vatican și autobuzele, așa citisem eu pe site-urile companiilor de transport, merg numai până la gara Termini. Deja mă gândeam că riscăm să pierdem ultimul autobuz, și toată lumea zicea că taximetriștii te fură pe față, deși au prețurile afișate pe ușă, și mă vedeam umblând pe străzile Romei, la miezul nopții, căutând hotelul. În realitate autobuzul a plecat cu vreo juma de oră întârziere, și unele merg nu doar la Termini, ci și la Vatican. Oricum, am book-uit un hotel lângă gară, pentru o noapte, și apoi ne-am mutat în cel din zona Vatican. 

De la Ciampino spre Roma: 

– cu atobuzul – Terravision, Cotral, Schiaffini, Atral, le găsiți pe toate în stație. Biletele costă 4 euro, la Terravision, 5 euro la Cotral, dacă luați dus-întors e un pic mai ieftin. Se pot cumpăra online, pentru Terravision pare o idee bună, erau o mulțime care așteptau, cu bilete printate, deci cred că nu iau altfel, că n-au unde. Noi n-am rezervat online, am luat pe loc la Cotral. Cam 40 de minute a făcut până la gara Termini. 

-cu trenul sau metroul –  autobuzul de la aeroport la gara Ciampino face 5 minute, costă 1 euro. Asta dacă nu ajungeți noaptea.  

De la Fiumicino spre Roma 

-cu autobuzul – SIT bus, Atral, TAM bus, Terravision – noi l-am luat pe ultimul, max o oră, parcă 8 sau 9 euro am dat pe bilet (am mers în sens invers, Vatican – aeroport)

-cu trenul – cea mai rapidă variantă e Leonardo Express, max jumătate de oră, dar e și cea mai scumpă, 14 euro de persoană. Trenul regional costă 8 euro, însă face vreo 50 de minute. 

Hotelurile mi s-au părut scumpe, mai ales că nu-s cine știe ce. Cele mai accesibile, ca preț și calitate, erau în zona Vatican, cele de lângă Termini poate costau la fel, dar arătau mai nașpa și aveau review-uri proaste. Am găsit câteva apartamente drăguțe în Trastevere, prin airbnb, dar pentru noi doi erau la fel de scumpe ca hotelurile, unele chiar mai scumpe, dacă sunteți mai mulți, e posibil să ieșiți mai ieftin. Oricum, e Roma, asta e, n-a zis nimeni că minunile sunt ieftine 🙂 

 

Trenulețele de la petrecerile noastre sunt cele mai tari din Roma. Sunt cele mai tari pentru că nu duc nicăieri.” Cam așa ar fi și o vizită perfectă la Roma, deși v-am înșirat o listă, ups, fără hartă, fără scop, ajungi nicăieri și peste tot. Frumusețea Romei e la vedere, dar parcă și ascunsă sub “sporovăială și zgomot, liniște și pasiune, emoție și teamă”, ca viața. 

 

PS: ce vezi gratis la Roma