Tot turistul de Lisabona face o excursie de o zi la Sintra. Nu era să fim noi excepția care confirmă regula așa că am mai adăugat o zi la vacanța de februarie, special pentru Sintra. Doar că o zi nu-i de ajuns. Și m-am prins înainte de a ajunge acolo, la o căutare minimă pe google. Am găsit atâtea palate, trasee prin munți, bucăți spectaculoase de coastă, acolo unde pădurea se oprește brusc în ocean, plaje, sate pescărești, de am zis că dacă aș avea timp și bani, m-aș rătăci nițel prin verdele Sintrei pentru ca apoi să lenevesc în albastrul de Cascais. Măcar o săptămână, două.

Sintra mi se pare bună și ca bază, în loc să stau în Lisabona, aș sta la Sintra, mai ales dacă-i vară, înțeleg că vara la Lisabona poate fi destul de încinsă, și locația mi se pare genială, aproape de multe locuri faine – sunt trenuri spre Lisabona și autobuze spre Cascais, Cabo da Roca, Estoril  – și foarte diversă – palate, vile, grădini, munți, dealuri și apoi Atlanticul. Parcul natural Sintra-Cascais pare foarte fain, am ochit Azenhas do Mar, un orășel cocoțat pe stâncă, praia da Adraga, cică una dintre cele mai frumoase plaje din Portugalia, praia Grande, praia das Macas, plaja Guincho, se găsesc locuri numai bune de surf… Revin cu picioarele pe pamânt, că pân oi ajunge iar prin Sintra mai e, să vă zic două vorbe despre Quinta da Regaleira și palatul Pena, că atât am apucat să vedem într-o zi.

Ca să ajungem la Sintra am luat trenul din gara Rossio – 4,3 euro dus-întors/persoană (+50 de cenți cartela reîncărcabilă/sunt aparate în gară, la ghișeu era rândul maricel). În tren am intrat în vorbă cu o tipă, profă de matematică, fan Quinta da Regaleira. „Vedeți mai întâi Quinta da Regaleira și apoi, dacă mai aveți timp, mergeți și la altele.” Așa aveam și noi de gând, deși cred că dacă vrei și la Pena sau la palatul maurilor, e indicat să treci pe acolo mai dimineață, la amiază era puhoi deja. Tipa ne-a recomandat turul cu ghid, dar ne-am gândit că durează ceva și eu voiam musai să ajung și la Pena, plus că mi-a fost cam rău în ziua aia, am fost cât pe ce să zic pas la plimbarea prin Sintra.

40 de minute durează călătoria cu trenul și gara e la câteva minute de centru. Nu pricepeam unde au dispărut toți ăia care au coborât din tren odată cu noi. Ne-am prins când am luat-o la pas spre Quinta da Regaleira. Toți au urcat în autobuzele ce leagă gara de Pena și palatul Maurilor, din 15 în 15 minute (5,5 euro/persoană/dus-întors, biletele se cumpără de la șofer). Orășelul e plin de autobuze și mașini, probabil că mulți dintre locuitorii Sintrei s-au transformat în ghizi sau șoferi, să facă un ban cinstit. Pe noi nu ne-a mai luat autobuzul, era deja plin, spre Pena, așa că am urcat într-o mașinuță colorată (5 euro de persoană, vin din spatele autobuzului când e aglomerat și știu că nu încap toți în bus).

 

Quinta da Regaleira e la cel mult jumătate de oră de gară, mers lejer, căscat gura la dealurile verzi, respirat aer de munte, frumușel foc orășelul, nu degeaba nobilii portughezi și oamenii cu bani pierdeau verile pe acolo. Dealurile din Sintra sunt pline de palate și case de  vacanță, unele sunt în paragină, altele în renovare, depinde probabil cine le deține sau ce istorie au – mă gândesc că dacă au vreo poveste de spus, autoritățile ar putea să le deschidă porțile căci, slavă Domnului, au cui.

Quinta da Regaleira a fost construită la începutul secolului 20 la comanda lui António Augusto Carvalho Monteiro, se pare că locuitorii nu-i ziceau Quinta da Regaleira, ci palatul milionarului Monteiro. Dacă tot a moștenit ditamai averea, Monteiro și-a făcut de cap – vilă cu 5 etaje, o capelă, fântâni, tuneluri, cascade, peșteri, un lac, un labirint, vreo 4 hectare. Casa nu-i de lepădat, dar grădina e spectaculoasă – ceva legat de masonerie, noh, dacă luam turul cu ghid, știam mai multe, așa…vă lămuriți voi la fața locului.

Biletul de intrare costă 6 euro, pentru turul cu ghid mai adăugați 4 euro.

La palatul Pena am stat mai puțin decât ne-am fi dorit, răul meu fu de vină, mi-ar fi plăcut să urc la picior – e traseu, găsiți indicatoare în centru – și apoi să pierd vremea prin parc, vreo 200 de hectare, un mizilic. Ne-am mulțumit cu palatul colorat.

Pena e un amalgam de stiluri, influențe și culori, moftul unui rege pasionat de artă. Înțeleg că interiorul a rămas la fel ca în 1910 când nobilii au plecat pe fugă, venea revoluția peste ei. Dacă și voi sunteți în grabă, puteți lua biletul pentru parc (6,5 euro), aveți acces peste tot, chiar și pe zidurile palatului, numai că nu puteți intra în interior (11,5 euro costă biletul pentru parc și camerele regale/prețuri de iarnă).

Autobuzul 434 merge spre Pena, oprește și la castelul maurilor. Mai sunt o mulțime de locuri de vizitat în Sintra – muzee, Palacio Nacional, Villa Sassetii, Palatul Monserrate, Palatul Seteais (acum hotel), Convento dos Capuchos, Santuario da Peninha arată într-un mare fel, dar e destul de departe, nu știu să fie vreun autobuz,  jumătate de oră cu mașina sau vreo 4 ore pe jos, plus zeci de dealuri de colindat, timp să fie. Nu încep iar cu câte și mai câte-s de văzut prin jur, dar vă las un link cu traseul autobuzelor din Sintra, să fie acolo.

 

Citește și 15 locuri de unde poți vedea Lisabona de sus, gratis sau cu bilet de intrare