Cred că acasă – Delta – marea va deveni un obicei anual, facem traseul ăsta de doi ani, dar ne-a intrat deja în obișnuință. A doua oară în Delta Dunării a fost cu noroc – dacă anul trecut cu chiu cu vai am zărit doi pelicani rătăciți, anul ăsta canalele Deltei erau albe, n-am crezut că o să am norocul să văd așa ceva.

pelicani, Delta Dunarii

Ei, cum a fost?, ne întreabă domnul Radu, proprietarul pensiunii. Hmmm, bine, zicem noi cu juma de gură. S-a prins el că am cam mers pe unde și cum nu trebuie (adică prin locuri umblate și răsumblate și cu viteză) și parcă zicându-și în gând că nimeni nu pleacă în halul ăsta din Delta Dunării și de la el, ne-a propus să ne fie ghid a doua zi. O să vă duc să vedeți o pasăre tare frumoasă și rară la vedere – pescărelul albastru. A doua zi, noi zbârnâiam mai degrabă după pelicani, nu ne făceam mari speranțe că o să zărim vreun pescărel – unde-s, domle, coloniile alea de pelicani, adunați unii în alții, cu aripile gata pregătite de zbor căci au observat că-s fixați prin obiectiv, ăia din pliantele de promovare?! În poze, zice colega de barcă.

Am pornit pe canale mai puțin sau deloc umblate, barca tăia încet apa limpede și deloc adâncă, plină de puf de salcie, nuferi galbeni sau crengi căzute, semne că eram primii care deranjam liniștea așternută cine știe când, și pe deasupra noastră se tot învârteau, în spirală, stoluri de pelicani. Gata, știu unde mergem!, zice ghidul. Și a știut! Nu mai rețin exact spre ce lac ne-am îndreptat, știu însă că până acolo am tot găsit sute de pelicani – petele albe pe care le vedeam din depărtare se dovedeau a fi colonii întregi de păsări – și când am ajuns la lac am dat de un grup uriaș ce tocmai lua prânzul. Am încercat să nu-i deranjăm, n-am reușit întotdeauna, din păcate, oricât de încet ne-am fi apropiat și oricât am fi păstrat distanța, tot ne vedeau și își luau zborul. Singurul regret din ziua aia a fost că n-am avut un obiectiv mai bun.

colonie pelicani delta, pelicani pelicani in spiralapelicani delta (1)alba neagra delta

Și anul trecut și anul ăsta am avut ghizi locali – ăștia-s născuți și crescuți aici, știu tot ce mișcă, ne ziceau gazdele. Or ști ei, numai că cea mai frumoasă față a Deltei ne-a arătat-o un om mutat de câțiva ani în curtea ei. Asta ca să vezi diferența dintre cei născuți și crescuți acolo, atât de obișnuiți cu minunile de nici nu le mai bagă-n seamă, și cel adoptat de deltă, dar îndrăgostit iremediabil de ea.

Și în timp ce ne amuzam pe seama unui cormoran care stătea cu-n pește-n gât și se uita îngrozit când la noi, când la colegii de stol (rezolva parcă o problemă de aia de clasa a 5-a – dacă barca ce vine spre mine are o viteză de x și în fața mea e liber, am timp să înghit peștele ăsta care se zbate-n gura mea sau îl scuip?, l-a scuipat), tot fotografiam un stârc cenușiu care parcă ne ghida – pornea în fața bărcii, se oprea la câțiva metri, pe vreo creangă sau pe mal, și apoi iar zbura în fața noastră, căscam ochii după dumbrăvence – frumoase păsări!, a trecut razant pe lângă noi un pescăruș albastru. Și apoi încă unul! Dacă ai norocul să-l vezi, nu te chinui să l prinzi în poză, pierzi vremea degeaba, e atât de agitat încât sunt șanse minime. Mai bine bucură-te de fracțiunea de secundă în care ghemotocul ăla albastru intens și portocaliu îți permite să-l admiri. Care va să zică n-am dovada. Ofer la schimb un apus colorat.

delta, apusdelta, apus
apus delta apus elta dunarii delta, apusapus de soare in delta

Anul trecut am fost în zona Murighiol, anul ăsta am ales Mila 23 și bine am făcut, anul viitor am zis că poate ne oprim la Sf Gheorghe.

 

Cum ajungi la Mila 23: sunt două variante, cu naveta locală sau cu barca privată. Toate pensiunile pun la dispoziție transport cu barcă rapidă, de la Tulcea – drumul durează cel mult o oră, costă 400 sau 600 de lei, depinde de ambarcațiune (deci the more the merrier). Varianta mai ieftină, dar mai lungă, e bacul – pleacă zilnic din portul Tulcea, la 13.30, face 3 ore și costă 32 de lei până la Crișan. De la Crișan, imediat ce pleacă bacul, trage la mal cursa spre Mila 23 – încă o oră/18 lei de persoană. Verifică site-ul Navrom. Mai există o companie ce are curse din Tulcea, nu din portul principal, nu am înțeles exact de unde, face o oră jumătate și costă 50 de lei. Problema e că merge doar până la Crișan unde ajungi tot la barca Navrom-ului. Varianta asta ar fi ok dacă vrei să stai vreo două ore prin Crișan.

În port la Tulcea e plin de parcări, unele nesimțit de scumpe, cea a primăriei, chiar din față, costă 8 lei pe zi (merg tare prost aparatele alea).

 

Prima oară în Delta Dunării / În vizită la Letea 

Găsiți mai multe poze din Delta Dunării pe pagina de facebook a vacanțelor.