Ies din hotel pornită să ajung la castelul de pe deal. Îmi explică băiatul de la recepție cum stă treaba, ce bus să iau din Puerto de Sagunto spre Sagunto, și mă pornesc spre stația de autobuz. Ajung și zic ia să întreb, că la cât îs de căscată, sigur ajung oriunde numa-n Sagunto nu. Cu spaniola mea de baltă întreb o femeie din stație dacă de aici se ia autobuzul spre Sagunto și de unde pot cumpara bilete. Și îmi răspunde senora într-o română stricată – Da tu di undi ești? M-a bușit râsul. Zic nu se poate ca din prima zi, primul om cu care vorbesc să fie român! Nu era româncă, era din Ucraina, dar știa românește. Mă lămurește femeia, vine autobuzul, ascult povestea vieții ei, și ajung la destinație. 

Acum e doar un orășel la aproximativ 25 de kilometri de Valencia, vechi, mic și nu foarte cunoscut. Însă demult, tare demult, Sagunto era punct strategic pentru comerțul din Marea Mediterană și tocmai de aceea era foarte important pentru romani. Atât de important încat Hannibal l-a vrut cu orice preț. Numai că nu s-a așteptat probabil să fie atât de dificil: locuitorii micii așezări au rezistat 8 luni asediului, iar când au văzut că nu mai pot, au dat foc orașului și s-au sinucis. Apoi au venit iar romanii, urmați de arabi, apoi francezii…. Urmele lăsate de toți se văd și astăzi în micul oraș de lângă Valencia. 

Îți dai seama cât de important a fost Sagunto când vezi fortăreața de pe deal. Castelul domină toată zona. E atât de vechi încat în interiorul zidurilor, care au rezistat eroic timpului, nu prea mai găsești nimic intreg. Mi s-a părut cam lăsat în voia sorții, însă m-am bucurat să văd că au început lucrările de consolidare.

Am urcat pe jos spre castel, dar, dacă ai mașină, ai acces până aproape de poartă, intrarea e liberă. Și dacă de jos pare imens, odată ajunsă în el, nu mi s-a mai părut atât de mare. Cred c-am stat cel mult o oră jumătate. La coborâre mi-am odihnit picioarele pe treptele teatrului roman, vechi din secolul 1, dar modernizat.

Orășelul nu e nici el de lepădat. Străduțele înguste te poartă cu 2 000 de ani în urma. Se păstrează încă bucăți din templul Dianei, construit în secolul 4 IHr, una din porțile circului roman, ce datează din secolul 3 dHr, biserica San Salvador, secolul 13, biserica Santa Maria, secolul 14, și piețele construite de arabi. Un amestec de culturi care și-au pus amprenta pentru vecie asupra micului oras.

 

În prelungirea sa se întinde orașul nou, Puerto de Sagunto. Vechiul Sagunto cu istoria, Puerto de Sagunto cu afacerile. Orașul e plin de hoteluri, zona industrială aduce bani, dar și poluare, și se laudă cu trei lucruri (pentru vizitatori) – plajele, foarte mari, cu nisip fin, amenajate, biserica din centru și câteva restaurante ieftine și bune. Din Sagunto până în Puerto de Sagunto faci cel mult 15 minute, cu atobuzul. 

Apropo de restaurante, dacă în Valencia putea mânca la orice oră, în Puerto de Sagunto ni s-au lungit mațele de foame. Noroc că aveam mic dejun la hotel! Prânzul se servește doar de la 12 la 2, cina după ora 8! Până ne-am prins cum stă treaba, am făcut foamea, c-am ratat lunch-ul, evident, și la amiază bate vântul, nu mișcă nimic prin orașel, e pustiu! Iar seara…număram orele pân la cină, că la 8 deschid, abia pe la 8 jumate iau comanda și dacă vezi mâncare la 9 e bine! Asta e, am intrat în rând cu lumea, siesta la amiază, cina la 9-10, stat pe străzi până la miezul nopții, să se așeze mâncarea și să se mai răcorească nițel, să poți închide un ochi. 

Tot mergand pe plaja din Puerto de Sagunto am „sărit” râul și am ajuns în orasul vecin, Canet d’en Berenguer, cam prețios numele, toată lumea îi zice Canet. E simpatic orășelul, plaja e mare și curată, parcă ceva mai drăguță ca cea din Puerto de Sagunto, și e plin de hoteluri.

 

Dacă stai mai multe zile prin Valencia, las câteva link-uri zic eu utile – ce poți vizita lângă Valencia, plajele din Valencia și de lângă.

Citește și 15 locuri de neratat in Valencia