Ca toate insulele Canare, Lanzarote a răsărit din oceanul Atlantic cu milioane de ani în urmă. Toate-s insule vulcanice, însă Lanzarote are vulcani care au erupt de curând, ultima oară în 1824, ceea ce o face (aproape) unică. Insula e plină de cratere, mai mari sau mai mici, când te gândești ce-au făcut nu demult și ce-ar putea să facă din nou, te cam strânge-n spate, e un amestec de teamă și admirație, cer respect, da, îmi plac vulcanii!

 

Lanzarote e o insulă destul de mică, 60 pe 20 (km, lungime/lățime), deci 8 zile păreau multe. S-au dovedit a fi puține, și nu doar pentru că am agățat o gripă în prima zi de vacanță și n-am putut face tot ce ne-am propus, dar și pentru că sunt atâtea de făcut/văzut pe acolo, ca să nu mai zic că cele 28-29 de grade, la soare, plajele cu nisip fin și apa destul de ok pentru final de martie, te pot ține ocupat mult și bine. 

Insula are o parte bună și una nebună. Bucata dinspre Maroc e mai liniștită și mai șlefuită, perfectă pentru plajă, înot, diving, snorkeling, plimbări cu barca, de aceea toate stațiunile de vacanță sunt acolo. Partea dinspre ocean e imprevizibilă și poate fi chiar periculoasă – totul e la cheremul Atlanticului și al vântului, nu-i indicat să înoți și nici să te apropii de valuri foarte tare când au câțiva metri, dar e spectaculoasă. Tot acolo e și parcul vulcanic, adică bucata nebună de legat, dar și cea mai faină, am povestit despre ea în articolul anterior, n-o mai lungesc, îți zic doar că-i de neratat!

Printre vulcanii din Lanzarote

Un pic mai sus de parcul Timanfaya sunt La Santa și Famara, acolo te duci dacă ești amator de surf. La Santa e pentru profesioniști, Famara pentru începători și profi. Famara era plină de tineri, baruri și școli de surf, foarte faină atmosfera, oceanul e mărginit de niște stânci fotogenice, am zis că dacă am mai merge o dată în Lanzarote, acolo ne-am caza.  

  • cursuri de surf, Famara: 2,5 ore/35 euro; 5 ore/50 euro; 10 ședințe: 450 euro
  • închiriat placă: 15, 20 euro/zi, depinde de placă
  • închiriat costum: 5 euro/zi

Sunt și plaje, unele-s negre, cu pietre sau rocă vulcanică măcinată mărunt, altele-s cu nisip aproape alb, dar când bate vântul, să te ții (am adus și acasă nisip de la Famara, sunt și câteva dune de nisip acolo), zona e mai degrabă potrivită pentru hiking, decât pentru lenevit la soare.  

Urcăm pe hartă, pe partea nebună, sărim satele și orașele – dacă mă întrebi pe mine, n-au nimic deosebit, case albe, ținute destul de aproape de pământ de vântul isteric (chiar așa, n-am văzut o clădire mai înaltă pe toată insula), dealuri uscate, câțiva boscheți verzi pe ici pe colo, petece de pământ negru (teren agricol adică), câțiva palmieri, mulți cactuși, Haria mi s-a părut ceva mai interesantă, pentru că e ciudat de verde, comparată cu restul, și La Geria, unde-s viile – și ajungem la Mirador del Rio. Nu știu dacă e cea mai spectaculoasă priveliște din Lanzarote, cum se laudă oficiul de turism, dar de la cei 475 de metri se vede bini di tăt. 

În spatele meu e La Graciosa, insula vecina.

  • Mirador del Rio: 4,5 euro/persoană

Dăm colțul pe partea bună, noi am mers cu mașina pe drumul de pe marginea stâncii, fain traseul, dar, înainte de a ajunge la Arrieta, unde încep plajele prezentabile, trecem prin Orzola, de acolo pleacă și bărcile spre La Graciosa. Orășelul nu-i rău, portul e simpatic, dar ce-i prin jurul lui e mai interesant – pământ îngropat în lavă și cenușă pe care s-au încumetat să crească niște boscheți verzi, câteva bucăți de plajă, dosite între stânci negre. La distanță mică de Orzola sunt tunelurile de lavă – Cueva de Los Verdes și Jameos del Aqua. L-am vizitat doar pe primul, al doilea ni s-a părut mai degrabă un restaurant, nu că primul m-ar fi dat pe spate, dar numai faptul că peștera e ce-a rămas după ce lava s-a scurs în ocean, cu 4 000 de ani în urmă, e impresionant. 

  • bilete Cueva de Los Verdes: 9 euro/persoană
  • bilete Jameos del Aqua: 9 euro/persoană
  • sau bilete combinate, valabile 14 zile: 3 centre: 20 de euro (Jameos, parcul vulcanic si Cueva de los Verdes, alegi 2 din 3 + Mirador del Rio sau grădina cu cactuși)
  • 4 centre: 26 euro (aceleași de mai sus)
  • 6 centre: 30 euro (cele de mai sus + Castillo de San Jose, în Arrecife)

La Arrieta am ajuns din întâmplare, ne era foame și am mers la noroc cu gândul că dacă e plajă, tre să fie și vreo terasă cu tapas-uri, chiringuito le zice, ieftin și bun. De la Arrieta poți să te duci spre Haria, e aproape, spre grădina cu cactuși (5,5 euro biletul de intrare) sau, din plajă-n plajă, spre Costa Teguise.  

 

Pe partea bună sunt Playa Blanca, Puerto del Carmen, Costa Teguise, locațiile unde trag cei mai mulți turiști căci acolo apa e calmă, sunt plaje cu nisip fin, restaurante pentru toate buzunarele, hoteluri, magazine, școli de diving. Noi ne-am cazat în Puerto del Carmen pe principiul nu vreau la ceva gen Mamaia sau la all inclusive, ca-n Playa Blanca, și nici la prea liniște și familii ca-n Costa Teguise. Deși până la urmă poți sta oriunde, atâta timp cât ai mașină, insula e mică, totu-i aproape, și chiar și în stațiunile extrem de turistice poți găsi locuri liniștite. De exemplu, în Puerto del Carmen, orașul nou e un fel de Brighton – e plin de englezi, pub-uri, cazino, english breakfast peste tot (nu știu ce s-ar face fără turism, asta apropo și de ce o să fie cu Brexitul vieții, că mulți englezi au și case de vacanță pe acolo, e plin de ei), dar orașul vechi nu era niciodată enervant de aglomerat, nici măcar în port, unde-s restaurante, erau mai multe pisici decât oameni. 

Playa Chica era aproape zilnic ticsită, și pentru că-i mică, dar și pentru că-i la dos și ar fi cel mai bun loc de snorkeling și diving din toată insula. A fost domnul, a zis că nu-i wow, dar na, depinde cu ce compari, ce noroc ai, pot să-ți zic că în fiecare dimineață erau zeci de scafandri pe acolo și trăgeai cu pușca după un loc de parcare. 

  • prețuri diving: 44 de euro (cu tot cu asigurare, 5 euro, obligatorie în Spania/dacă n-o ai inclusă în asigurarea de călătorie), cu echipamentul lor 

După playa Chica, spre Arrecife, e plin de bucăți de nisip, sunt atât de multe și dese încât cred că nici în sezon nu te calci în picioare. În Playa Blanca, dacă vrei liniște, te duci în parcul Los Ajaches. Plaja Papagayo, cea mai drăguță și prin urmare cea mai cunoscută, era ticsită, dar în rest era decent. 

  • Los Ajaches e parc natural, biletul de intrare costă 3 euro/mașină

 

Tot în Playa Blanca e și museo atlantico, primul muzeu subacvatic din Europa, scafandrul meu nu s-a mai dus, toată lumea a zis că nu merită încă, poate peste câțiva ani, când viața marină o să pună stăpânire pe statuile din ocean. 

  • 12 euro biletul de intrare + 55 euro pentru diving
  • 8 euro pentru snorkel

În Costa Teguise n-am ajuns, am fost doar în Teguise, că duminica e ditamai piața acolo, dar la câte plaje sunt prin zonă sigur găsești ceva pe gustul tău. Prin Arrecife, capitala insulei, am fost doar în trecere, sunt câteva plaje și acolo, cea mai cunoscută pare Honda, dar ține cont că-s foarte aproape de aeroport. 

 

Prețuri de Lanzarote:

Restaurante – depinde unde te duci, evident, cele mai ieftine sunt chiringuito de care vorbeam mai sus, le găsești lângă plaje: tapas-urile erau 2,5-3 euro, raciones (adică un fel de tapas-uri mai mari) costau 5 euro, noi am luat 4 raciones și am zis că pocnim.

Prețuri adunate de prin restaurante:

  • cafea: 1,8 – 2 euro 
  • pâine cu usturoi/brânză: 2,5 euro
  • pulpo a la gallegas: 8,5 
  • paella: 8,5 – 11 euro (în medie)
  • supă: 3,5 – 5 
  • caracatiță la grătar: 10,5 
  • calamari la grătar: 12.00
  • desert: 3,8 – 5 euro 

Prețurile sunt fără TVA, se adaugă la final, 7%, îți taxează și pâinea, tot. Ținând cont că probabil sunt nevoiți să care tot din Spania, că acolo nu prea produc mare lucru, zic că prețurile-s decente. Ne uitam că un english breakfast costa 3 euro și o halbă mare de bere 1,8 euro, cu banii ăștia, la Londra, iei o bere. Pește și fructe de mare la greu, că doar ești în mijlocul apei, ține cont că ești în Spania, deci cafeaua se bea după 9.30 – 10.

Ne-am uitat la hoteluri, dar până la urmă am luat un apartament de pe airbnb, am zis că preferăm un loc doar al nostru, aproape de plajă, cu terasă, decât multă lume, piscină și english breakfast la micul dejun. Am închiriat mașină, pare cea mai bună variantă pentru a explora insula, autobuzele locale sunt mai rare în extra sezon, cu tururi organizate nu vrem. Am luat mașină de la Budget, 77 de lire pentru 8 zile, plus 55 de euro pentru benzină (o iei full, o aduci cu rezervorul gol, asta e regula pentru Canare).

Au drumuri excelente, ne-am amuzat de semnele cu atenție, vaci – care vaci, nene, că-n afară de niște oi și câteva cămile, n-am văzut niciun animal pe insula asta (mă rog, am scos din calcul pisicile și șopârlele), cred că-s la modul dacă vedeți vreo vacă, să ne anunțați și pe noi! 

N-am avut parcare la cazare, dar se poate parca pe străduțe atâta timp cât nu scrie interzis și nu-i linie galbenă. În toate locurile în care am fost am găsit parcare pentru vizitatori, fără plată. De fapt n-am plătit niciodată parcare în cele 8 zile, mereu am găsit un loc aproape de cazare, deși am stat fix lângă playa Chica, în Puerto del Carmen, unde venea lumea la plajă și la diving. Mint, am plătit parcare în Tequise, uitasem complet, am fost în zi de piață, duminica, și n-aveai unde s-arunci un ac, așa că am parcat la intrare, o să vezi că sunt niște omuleți care îți tot fac semne, 1 euro sau 1,5 pentru toată ziua, nu mai rețin exact. Cel mai complicat a fost în Playa Blanca, ne-am învârtit un pic, dar până la urmă am găsit un loc în port, în orașul nou, e ceva de mers până la plajă, dar de aia ne-am dus, să ne plimbăm.  

 

N-o să te mint, Lanzarote e plină de turiști, mai ales englezi, sunt ca la ei acasă, pe alocuri sunt enervant de mulți oameni, dar, repet, încă mai sunt locuri mai puțin aglomerate. Acum depinde și de fiecare, de ce așteptări are, de unde se duce, ce vrea, cu ce ochi vede un loc nou. Eu, dacă e rost de vreme și mâncare bună, tind să fiu fooooarte îngăduitoare.

PS: toate pozele-s făcute cu iPhone-ul, pentru prima oară-n viața mea am lăsat aparatul foto acasă.