Andreea: 5 luni în Asia

Planul nostru secret era (că na îl fac public) o vacanță de cel puțin 3 luni, cu one way ticket, prin lume. Eu aș fi zis Cuba, Argentina, Peru, Chile, Brazilia. El a zis Thailanda, Vietnam, Indonesia, Cambodia, Malaezia, Singapore. Și cum bărbatul are mereu dreptate, a rămas cum am stabilit. Deocamdată e doar pe hârtie, sau mai bine zis pe tabletă, dar ne documentăm. Și pentru că prietena Andreea tocmai s-a întors din Asia am luat-o la întrebări. A ieșit un mic ghid de plecat de nebun prin lume.

VV: În primul rând zi-ne unde ai fost, ca să murim de ciudă.

Andreea: Am început cu Tailanda. Am aterizat în Bangkok și după câteva zile am pornit spre Golful Tailandei – Koh Tao, Koh Pangan, Koh Samui. De acolo am plecat spre Malaezia, cu trenul. Prima oprire a fost în Penang și apoi Kuala Lumpur. Am plecat apoi spre Singapore, Bali (unde m-am oprit 2 luni) Vietnam, Cambodia și înapoi în Bangkok.

De la distanță pare mai complicat decât e (să pleci de nebun)

VV: Cum te-ai decis să pleci ? Sunt mulți care zic gata, mâine plec în lume, dar una e să zici, alta e să te decizi, și alta e chiar să cumperi  odată biletul ăla de avion.

Andreea: Inițial m-am gândit la o vacanță de vreo 3 săptămâni în decembrie, dar aveam în același timp în gând ideea de a pleca pentru câteva luni în winter break și mi-aș fi dorit să fac asta înainte de 30 de ani (știu sună cheezy). Așa s-a înfiripat ideea plecării și am început să lucrez la detalii (buget, logistică) prin septembrie, iar în octombrie mi-am cumpărat biletul de avion. Iți trebuie doar puțin curaj și dacă știi că asta vrei să faci, renunți la cheltuieli inutile și te focusezi pe ceea ce e important.

VV: Și acum unii vor zice, da n-ai job, n-ai rate, cum pleci așa, de nebun, ai câștigat la loto?

Andreea: N-am câștigat la Loto, da nici n-am rate. Și nu am nici job, mi-am dat demisia înainte să plec – cred că atunci am avut certitudinea că se întâmplă :))) De la distanță pare mai complicat decât e (să pleci de nebun). După cum bine știi viața în Londra e scumpă. Cu banii pe care îi cheltui aici într-o lună stai acolo aproape 3 luni fără să îți lipsească nimic. Plus că în Londra nu e nimic neobișnuit să călătorești și să te întorci în primăvară.

VV: Le poti descrie, pe rând, în câteva cuvinte?

Andreea: Tailandezii și-au mai pierdut din răbdare cu turiștii. Rămâne totuși în continuare țara zâmbetelor, uneori a zâmbetelor false. Malaezia e foarte diversă,  am fost surprinsă de infrastructură și de cât de prietenoși au fost oamenii. Unitate prin diversitate, cum spune sloganul lor. 

Singapore a fost mica Londră pentru mine; multe reguli, totul foarte bine organizat și impecabil de curat. În Vietnam te simti mai mereu portofel ambulant, încercă să te jecmănească de câte ori au ocazia. Țara este superbă și merită vizitată, doar că trebuie să te documentezi, să fii mai atent la capcanele turistice, mai ales în Hanoi. Cambodgia este o soră mai mică a Tailandei, în viziunea mea, un fel de Tailanda de acum 10 ani.

VV: Cum ai procedat? Ai stat într un singur loc și de acolo te-ai mișcat spre altele, ai făcut rezervari pentru cazare în avans, ce mijloace de transport ai folosit , ai nevoie de vize, de vaccin? 

Andreea: Inițial am crezut că voi folosi Tailanda ca bază. Viza am luat-o din Londra, de la Ambasada, unde am  aplicat pentru o viză multiple entries (3 intrari, câte £25 pe intrare). Însă pe parcurs am realizat că e mai simplu să mă mut dintr-un loc într-altul, având doar un rucsac. M-am uitat pe hartă la trasee și la țările în care aș fi vrut să merg.

Apoi am fost destul de flexibilă, așa că nu am avut nevoie de rezervări în avans. Din motive de siguranță mai mult, dar și de buget, am rezervat o noapte-două în Kuala Lumpur, Singapore, Hanoi. Practic, dacă știam că ajungem seara târziu, fâceam rezervare pentru o noapte în ziua respectivă, înainte să ajungem la destinație.

Am folosit mai mult trenuri și autobuze, care erau mult mai ieftine decât avionul, evident. Din Vietnam în Cambodgia am mers cu barca pe râul Mekong.  Am zburat doar din Singapore în Bali și din Bali în Kuala Lumpur și apoi Vietnam.

Vizele le-am luat din aeroport sau la intrarea în țara respectivă, după caz. Este mult mai simplu, plus că eviți toată experiența cu mersul la ambasadă, care nu e întotdeauna placută. Așa, te dai jos din tren, îți iei viza și pleci mai departe. În Malaezia și Singapore vizele nu se plătesc.

Eu personal nu am făcut niciun vaccin și nici n-aș recomanda. În Londra, dacă te duci la medic înainte să pleci, îți recomandă vaccin și pastile pentru malarie. Eu nu am avut nevoie de niciunele. 

Oamenii trăiesc destul de simplu și își găsesc bucurii în orice.

VV: Ce loc ți-a plăcut cel mai mult și de care ai fost dezamăgită?

Andreea: Mi-a placut mult Cambodgia, pentru oameni și atmosferă, Singapore pentru mixul de tropical și civilizatie, iar în Tailanda m-aș întoarce cu siguranță. Ah, uite de Koh Pangan am fost placut surprinsă, de partea de vest a insulei care are junglă densă, plaje cu nisip alb și atmosfera e foarte laid back, departe de orice Full Moon party. 

Nu pot spune că am fost dezamăgită de ceva anume, fiecare e o experiență în sine. Ba da, am fost dezamăgită de Hanoi, peste tot trucuri și capcane turistice. La hotel ne-au întrebat care-i planul, cât stăm, unde vrem să mergem, cu ce mergem, și după ce am luat o excursien în Halong bay ne-au zis că de fapt hotelul e fully booked si trebuie să mergem a doua zi în excursie, noi rezervasem pentru următoarea. Sau negociezi un preț pentru tuk tuk. Dacă vede că știi prețurile și nu poate să te păcălească, zice ok până la urma, dar merge un pic și se oprește, că nu știu ce are tuk-tuk-ul și nu mai merge, nu poate să te ducă…

VV: Ai mai fost în Asia deci nu cred că ai avut vreun șoc cultural, dar ce te-a surprins cel mai tare?

Andreea: După ce trăiești în Londra câțiva ani, nu cred că te mai surprind așa multe sau cel puțin nu mai ai acel șoc cultural. Diferențe sunt însă multe. Oamenii trăiesc destul de simplu și își găsesc bucurii în orice. Am rămas totuși surprinsă în Penang, unde am văzut localnicii mâncând curry cu mâna în restaurant. Știam că e felul lor de a mânca, dar tot te uiți mirat când îi vezi. Sau, spre exemplu, în Cambodgia, drumul din Phnom Penh în Siem Reap, e unul mai mult de pământ, cu doar câteva porțiuni de asfalt.

VV: Ai fost în Vietnam și Thailanda și acum vreun an, cum ți s-au părut acum, s-a schimbat ceva? 

Andreea: Tailanda se schimbă de la an la an, a devenit și mai comercială decât o știam. Dar e și vina noastră, a turiștilor, care tindem să stricăm unele locuri superbe. Koh Tao, spre exemplu, e o insulă mică, ideală pentru diving (era pe locul 8 în top 10 cele mai frumoase insule din lume pe Tripadvisor), e din ce în ce mai aglomerată, se construiește în continuu. Practic nu prea mai ai liniște.

În Vietnam oamenii sunt la fel de neprietenoși, doar pretul vizei s-a dublat. În 2012 costa $25, acum e $45 (vorbesc de viza pe care o iei în aeroport și pentru care ai nevoie de o scrisoare de confirmare a vizei).

VV: Ce sfat le-ai da celor care vor să călătorească în Asia?  

Andreea: Să fie foarte deschiși la experiențe și să plece fără așteptări. Un sfat util aș spune, e legat de vize. Cele mai multe vize se pot lua în aeroport sau când treci granița în țara respectivă, indiferent că vii cu trenul sau autobuzul. Viza pentru Tailanda trebuie luată de la ambasadă, dacă intenționezi să stai mai mult de 15 zile. Cand aplici la ambasada Tailandei din Londra, viza e valabilă 60 de zile, chiar dacă ești român (verifică pe ștampilă data până la care ai dreptul să stai). 

Viza pentru Vietnam –  se completează o aplicație online, pentru care plătești $16-$20 pentru approval letter (dovada că viza ți-a fost aprobată) iar ștampila o primești în aeroport. Am văzut că cei mai mulți care pleacă din Romania își iau viza din București, de la ambasadă, unde li se cere extras de cont cu dovada că au $1000. Ceea ce este un efort inutil.

VV: Cum ești după 5 luni de Asia ? Te-ai schimbat, ai intrat în depresie post concediu, ți-a fost dor de Londra. ai mai fi stat?

Andreea: Văd lucrurile altfel, cu siguranță. Nu știu dacă m-am schimbat, abia am ajuns de vreo 2 săptămâni. A fost concediu, dar nu tot timpul, mai ales dacă ai un buget stabilit și vrei să vezi cât mai multe. Aș mai fi stat dacă aș fi avut bani de înca 6 luni :))). Dar aș spune că 3-6 luni sunt suficiente, după devine obositor să îți faci rucsacul odată la câteva zile, să te muți dintr-un loc într-altul, câte 8-10 ore cu trenul sau autobuzul. Și da, mi-a fost dor de Londra. Are farmecul ei și un ritm pe care nu îl găsești oriunde.

VV: Mai faci de astea?

Andreea: Cu siguranță,  urmatoarea pe listă e America de Sud. 

PS: apropo de ce ziceam la început, am facut-o, am plecat vreo 4 luni prin Asia de S-E, gasești toate articolele, unele scrise la fața locului, în secțiunea 2 in Asia 🙂

Dacă ți-a plăcut acest articol și vrei să mai citești și altele, abonează-te la newsletter (dreapta, sus). Ne găsești și pe pagina de facebook a vacanțelor.