De obicei Ayutthaya e o excursie de o zi de la Bangkok. Noi am stat două nopți acolo și bine am făcut, Ayutthaya merită mai mult de o vizită rapidă, din viteza tuk-tuk-ului.

 

A doua capitală a Siamului a fost ridicată în 1350. Spre deosebire de Sukhothai, prima capitală, Ayutthaya avea locație strategică mai bună – pe o insulă, la confluența a 3 râuri ce legau orașul de mare, și pământ mai rodnic, cu risc de inundații mai mic:

The city was ideally situated at the head of the Gulf of Siam, equi-distant between India and China and well upstream to be protected from Arab and European powers who were expanding their influence in the region even as Ayutthaya was itself consolidating and extending its own power to fill the vacuum left by the fall of Angkor. The scheme took maximum advantage of the city’s position in the midst of three rivers and had a hydraulic system for water management which was technologically extremely advanced and unique in the world. (UNESCO)

Era numită Veneția Estului și a fost, timp de 4 secole (sec 14-18), unul dintre cele mai mari orașe din lume și un important centru politic, economic și religios. În 1767 Burma a atacat Autthaya, a dat foc orașului, a gonit locuitorii și, ca semn de cucerire, a tăiat capul lui Buddha – mai toate statuile au fost decapitate și așa au rămas.

Astăzi Ayutthaya e un orășel mic, sărăcăcios, murdar, dar plin de urme ale măreției din trecut. Sunt câteva zeci de temple, unele se văd fără să plătești bilet de intrare, fie sunt răsfirate printre ruine mai faimoase, fie stau să pice printre case de lemn. Noi am vizitat 4 temple – Wat Mahathat, Wat Ratchaburana, Wat Pra Sri Sanphet (la fostul palat regal) și Wat Yai Chai Mongkol. O să încep cu cel mai muncit – Wat Yai Chai Mongkol.

Wat Yai Chai Mongkol nu e în parcul istoric, trebuie să tai orașul ca să ajungi la el. Am închiriat bicle de la hotel, ne-am rătăcit și la dus și la întors, la întors grav de tot, am ieșit din oraș, am ajuns pe autostradă, ziua în amiaza mare, deci m-a făcut soarele ca racul. Morala – tuk tuk (dacă nu ești obișnuit cu bicla e cea mai bună soluție, pe acolo cam merge fiecare cum îl taie capul, însă dacă ne-am descurcat noi…) sau un gps bun (și al nostru e bun, mereu ne scoate la liman, dar în ziua aia l-a bătut soarele-n cap).

La Wat Mongkol cred că am văzut cele mai multe statui ale lui Buddha, întregi, e construit mai târziu, pentru a celebra victoria împotriva Birmaniei. E și acolo un Buddha culcat, mult mai modest decât cel de la Wat Pho. Intrarea costă 20 baht, nu căuta parcare de bicle că nu există, las-o unde vezi că mai sunt și altele.

Wat Mahathat și Wat Ratchaburana sunt unul lângă altul. Biletul costă 50 de baht pentru fiecare, există și un bilet combinat, nu m-am înțeles cu tanti de la intrare, poate reușești tu. Wat Mahathat ar fi fost templul principal al orașului, e celebru mai ales pentru asta:

Wat Mahathat, Wat Ratchaburana, Wat Pra Sri Sanphet:

All buildings were elegantly decorated with the highest quality of crafts and mural paintings, which consisted of an eclectic mixture of traditional styles surviving from Sukhothai, inherited from Angkor, and borrowed from the 17th and 18th century art styles of Japan, China, India, Persia and Europe.(Unesco)

Găsești aici o listă a templelor din Ayutthaya.

Pentru noi Ayutthaya a fost o oază de liniște după haosul din Bangkok, printre temple adică, căci orașul e și el destul de agitat, deși nu poate fi comparat cu Bangkok-ul, evident.

Cum ajungi la Ayutthaya

Cu trenul sau cu autobuzul. Trenul e mai ieftin și face cam o oră și 15 minute. Costă 15 bath de persoană (adică nici 2 lei) la clasa a 3-a, un fel de personal, cu ventilatoare, scaune de lemn, e ok, nouă ne-a plăcut. Pleacă de la Hua Lampong, se ajunge acolo cu metroul. Click aici pentru programul trenurilor. Microbuzele sunt un pic mai rapide, pleacă de la Victory monument (sky train-ul te duce acolo), autogara e după clădirea Suzuki, într-un gang, biletele se vând la ghișeu – 60 baht (max 8 lei).

Noi n-am luat tuk tuk de la gară spre hotel dar am luat la întoarcere, ne-a costat 60 B. Dacă mergi pe jos, o să trebuiască să treci apa, barca e 5 B de persoană, sau 10 dacă ai și biclă. Să închiriezi o bicicletă costă 50 B, un scuter e 150. E plin de câini, ne temeam că or să ne fugărească pe acolo, dar nu ne-a lătrat nici măcar unul.

Îți recomand să vezi parcul istoric mai pe seară, nu doar că e mai răcoare și e mult mai liniște, probabil că foarte mulți turiști vin de la Bangkok și pe la maximum 5 se duc spre hotel, dar soarele care apune scaldă vechile ruine într-o lumină caldă, aurie, și se oglindește fain în apa dintre temple. Templele sunt deschise de la 8 la 6.30.

Salutări din Chiang Mai!

(sursa: unesco.org)