Dedicație pentru cei care spun că Asia de Sud-Est e foarte scumpă, și știu eu sigur că nu-s puțini. E și scumpă, dacă stai la 5 stele, mergi numai cu tururi organizate și o vezi din taxi, dar, comparat cu Europa, e încă ieftină – poți sta la un hotel decent cu 15 euro pe noapte, hotel, nu hostel, că la hostel, în unele locuri din Tailanda, de exemplu, stai și cu 5 euro (fie vorba între noi, am văzut și cu 3 euro).

Depinde foarte mult de cum călătorește fiecare, de ce vrea să facă. Pentru unii o vacanță, concediu, călătorie, zi-i cum vrei, înseamnă să stai la un hotel bun, să nu te enervezi cu negocieri, autobuze locale, să mergi la restaurante, să nu-ți refuzi nimic. Alții vor să fie la fel ca localnicii, nu-i interesează unde dorm atâta timp cât e ieftin, mănâncă de la comercianții de pe stradă, fac și 24 de ore cu autobuzul sau trenul, trag de bani să le ajungă cât mai mult. Noi suntem undeva la mijloc – mâncăm rar de la vânzătorii de pe stradă, nu prea ne dăm în vânt după mâncarea de Asia în primul rând, am mers și cu tren sau autobuz, dar dacă drumul era prea lung am preferat să zburăm, stăm la hosteluri numai dacă au private rooms, nu ne-am cazat la hoteluri scumpe (am făcut doar 2 excepții, în Hue și în Manila, am explicat de ce – scump însemnând că în Hue am plătit 28 de euro pe noapte la 4 stele, în Manila am dat 70, e capitală și oricum Filipine e mai scumpă ca restul, plus că și condițiile sunt mai proaste). O să dau câteva exemple, poate vă ajută, în cazul în care lucrați la un buget de Asia.

 

Cea mai ieftină cazare a fost în Sukhothai, vreo 8 euro pe noapte. Nu era grozav, nu pot să zic că recomand, dar era decent, aveai camera ta, baia ta, apa caldă și rece. În Tailanda hotelurile sunt ieftine și super decente, comparat cu Filipine sau Malaysia, la capitolul value for money Tailanda e pe primul loc. Dacă văd 10 euro pe noapte în Tailanda, stau fără probleme, în Filipine no way. La fel în Malaysia. E drept că am fost doar în Kuala Lumpur și Penang, e posbil să greșesc, dar condițiile mi s-au părut extrem de proaste – de ex, în George Town, la pensiuni, cereau și 30 de euro pentru o cameră cam vai de ea, cu baie la comun.  Cu 40 de euro, în Tailanda, stai în insule, pe malul apei, la un bungalow super drăguț, cu mic dejun inclus, în Filipine … zi merci dacă găsești ceva decent, ca locație și condiții. Nordul Tailandei e mai ieftin ca Sudul, cu 20 de euro pe noapte, în Chiang Rai, am stat la o pensiune foarte simpatică, super curată, cu aceeași bani, în Krabi, am ajuns la o pensiune deloc grozavă, aveai strictul necesar însă condițiile nu erau cine știe ce. De hosteluri nu mai zic, erau paturi în Chiang Mai și cu 3, 5 sau 7 euro pe noapte, cu 10 sau 15 euro aveau cameră privată. În general, stai la hotel de 3 stele cu banii cu care în Europa te cazezi la hostel.

În Vietnam, găsești cazări decente cu 10, 15 euro, chiar și în orașele mari, de exemplu Saigon, dar nu te aștepta la lux. Acolo 3 dolari fac diferența, de exemplu poți avea o cameră cu fereastră, că multe n-au, sau poți avea micul dejun inclus. Cea mai ieftină cazare, în Vietnam, a fost în Ha Long – 13 euro/noapte.

Bali e scumpă, nu? O fi, la vreun resort fițos. Noi am stat în Ubud cu 15 euro pe noapte, cu mic dejun inclus. Erau unii care stăteau la pensiunea aia de luni de zile, negociezi dacă rezervi pe perioadă mai lungă, cică lasă la 150 – 200 de euro pe lună, depinde de perioadă. Plăteam mai mult pe chirie în București. Am găsit pensiuni și cu 10 euro, doar că erau mai departe de centru, e mai scump Lombok decât Bali. La fel, în Kuta, erau guest house-uri și cu 15 euro. Noi în Kuta am plătit 20 de euro pe un hotel de 3 stele, la 10 minute de plajă, mic dejun inclus.

#2inAsia

Am plătit vreo jumătate de euro, pentru 2 persoane, pe tren de la Bangkok la Ayutthaya, drum de o oră și ceva, 6 euro de persoană pe un autocar ok de la Chiang Mai la Chiang Rai, drum de 3 ore (existau variante și mai ieftine, dar nu la fel de comode), barca locală, în Bankgok, costă mai puțin de 50 de cenți, am dat 10 euro pe ferry de la Krabi la Koh Yao Yai. O bicicletă, în Siem Reap, costă 2 sau 4 dolari pe zi, am zburat cu 50 de euro, amândoi, din Kuala Lumpur în Penang, am dat pe tren, de la Hue la Da Nang (2 ore jumătate) aprox 6 dolari (amândoi), shuttle-ul de la aeroportul din Hanoi până în centru costă mai puțin de 2 dolari, autobuzul local sigur e la jumate, un bilet de autobuz, în Penang, de la aeroport în George Town, costă 2,7 ringgit, adică nici 3 lei (drum de o oră).

În Tailanda, o apă la un litru jumătate costă mai puțin de 50 de cenți, pe o masă, la un restaurant în mall, poți da și 10 euro, pentru două persoane, e drept că poți plăti și 20, la vânzătorii de pe stradă, o porție de mâncare costă 40 sau 60 de bath, adică între 3,5 și 7 lei, e mai scump să cumperi din supermarket. În Chiang Mai și  în insulele Tailandei am mâncat amândoi la micul dejun cu 20 de lei.

În Kuala Lumpur, un prânz ne-a costat 55 de lei (pentru amândoi). La noi, la mare, un mic dejun pentru doi e cel puțin 50 de lei și pentru un prânz sau o cină plătești cel puțin 1 milion, 1 milion jumătate. Tot acolo, o călătorie cu metroul costă 1 MYR, adică aproximativ un leu, pentru o singură stație, de la Unirii la Universitate, de ex, la noi o călătorie costă 2,5 lei.

În Kuta, una dintre cele mai cunoscute stațiuni la malul mării din Indonezia, o bere de 660 costa aprox 2 euro, asta în condițiile în care alcoolul e taxat rău acolo. În Vietnam, o bere poate costa și 4 lei. Fructele sunt foarte ieftine, chiar și la prețul de turist, că dacă te văd străin îți cer mai mult, dacă trimiți un localnic, îți cumpără dublu și-ți aduce și rest. În Boracay, unde-i scump, o bere mică e 7 lei, o pizza costă în medie 30 de lei. Găsiți prețuri la fiecare postare despre locurile pe unde am trecut (n-am apucat să scriu despre toate, va urma).

 

E mai scump să ajungi acolo, dar, dacă rezervi din timp, poți găsi prețuri foarte bune – mai zilele trecute avea Air Asia bilete cu 3, 4, 7 sau 10 euro, pentru zboruri din Kuala Lumpur spre locații din Tailanda, la fel, la Cebu Pacific erau bilete la ofertă –  de exemplu, vreo 150 de euro dus-întors, din Dubai în Manila și zboruri din Manila spre diverse insule din Filipine cu 10 euro. Dacă nu ești foarte pretențios, ești omul cu excel-ul, îți faci rezervările din timp, îți schițezi un plan și te ții de el, țările din sud estul Asiei pot fi foarte ieftine.

La unele obiective turistice prețurile biletelor de intrare sunt cam ca în Europa – de exemplu, la Angkor Wat plătești între 20 și 60 de dolari (oricum, merită fiecare bănuț), turul cu barca printre orezăriile de la Ninh Binh e 18 dolari (2 persoane), intrarea la Palatul Regal din Bangkok e 14 dolari (biletul e valabil și pentru alte 3 obiective). Dar sunt o mulțime de locuri unde plătești câțiva euro sau nimic – și zău că dacă tot te cari până în Chiang Mai, de exemplu, e păcat să nu te plimbi pe la templele alea mai puțin celebre, vorba aia, e ceva nou.

 

În general, Vietnamul e mai ieftin decât Tailanda, Cambodia e mai ieftină ca Vietnam, înțeleg că Laos și Myanmar sunt și mai ieftine, Indonezia e atât de mare și diversă încât e greu de comparat (Bali are însă prețuri pentru toate buzunarele), Malaezia e mai scumpă ca Tailanda, dar e parcă mai ieftină ca Filipine. Nu cred că trebuie să vă mai spun că Hong Kong și Singapore sunt din categoria scump, domle, scump, dincolo era mai ieftin.

De exemplu, în Tailanda, să zicem că stai la hostel (nu chiar cel mai ieftin, să zicem 8 euro), îți place mâncarea tailandeză și cumperi de la comercianții de pe stradă: 8 euro/noapte + aprox 1,5 euro x 6 (adică vreo 55, 60 de baht pentru o masă, 3 mese pe zi, 2 feluri) + 3 beri/suc/ apă…ceva, să zicem 80 baht deși e mult = aprox 23 euro/zi (și pe bune că se poate și mai ieftin). Dacă stai la guesthouse-uri, mai pune 5, hai 10 euro, la cazare. Dacă stai la hotel, mai adaugă vreo 15, 20 de euro, depinde de prețenții, cu excepția Bangkok, poți sta la un hotel drăguț cu 20, 25 de euro pe noapte. Dacă nu mănânci de la comercianții de pe stradă, mai pune vreo 10-15 euro la capitolul mâncare. Dacă nu circuli cu transportul în comun, te duci cu tururi organizate, stai la 4 sau 5 stele și mănânci la restaurante scumpe…deja vorbim de sute de euro zilnic, nu mă pricep, nu mă bag.

Deci câți bani am cheltuit în Asia? N-am făcut calculul total și nici nu cred că-l mai fac (chiar mă gândeam că am fost tare deșteaptă că am scris atunci, pe loc, e mult mai ușor decât să scotocești prin telefon și prin cap după prețuri și situații). Nici nu-i relevant bugetul nostru de Asia de Sud-Est, căci depinde foarte mult de fiecare. Dar e foarte amuzant că mă întreabă de bani unii care dacă mâine ar câștiga suta de milioane, și-ar zugrăvi apartamentul, n-ar pleca nici până la colțul străzii, darămite în sud estul Asiei. Evident vorbesc despre cei pe care îi cunosc, despre alții nu-mi permit să-mi dau cu părerea. Nu, nu-mi fac probleme că citesc ce scriu eu aici, oricum ei nu intră pe blog, n-au timp de prostii, iar dacă pleacă vreodată undeva mă sună să mă întrebe ce și cum – ce poți vizita gratis la Londra, de exemplu, deși am scris vreo 3 posturi despre acest subiect. Și am văzut, la discuții pe facebook despre călătorii ieftine, comentarii de genul și unde stai de banii ăia, sub pod?, sub pod e gratis si în Europa, darămite în Asia.

 

Am “locuit” în cele aproape 4 luni în vreo 30 de hosteluri, guesthouse-uri sau hoteluri, nu mai știu de câte ori am zburat, am mers cu trenul, autobuzul, mașina, tuk-tuk-ul sau tricicleta, nici nu contează, mi se pare mai important că am văzut zeci de locuri, că am facut baie cu elefantii, că uriașii ăia mi-au mâncat din mână, la fel și zeci de pești de toate culorile, că am mers cu barca printre delfini, broaște țestoase cât mine de mari, pești atât de colorați cum n-am mai văzut în viața mea, că am râs cu lacrimi după ce ne-au fugărit niște maimuțe nebune în Malaysia, că ne-am descoperit pasiuni noi, că am cunoscut oameni interesanți (cu unii am rămas cel puțin prieteni pe facebook), că am aflat lucruri noi despre noi și despre alții, că mi s-a confirmat ceea ce știam deja – suntem norocoși că ne-am născut în România, ne putem spăla pe dinți cu apă de la chiuvetă, avem o mulțime de lucruri la care alții nici nu pot visa, putem să trecem granițe fără nicio problemă.

2inAsia

PS: uitasem să vă zic, înțeleg că Tailanda era mult mai ieftină acum câțiva ani, țineți cont de faptul că prețurile cresc destul de des – de exemplu, pentru piața plutitoare, noi stiam că un bilet de bus costă 7 baht, costa de fapt 10 (se schimbase prețul în câteva lui), la fel și prețul bărcilor din insule. Și cred că asta e tendința, mai scump, mă uitam la campania de promovare pentru 2015- Discover Thainess – nu mai vor turiști, ci călători. Oricum, cred că asta cu creșterea prețurilor e valabilă în toate țările unde curg valuri de turiști. O lună de Tailanda sau o lună de Filipine nu mă fac specialistă în domeniu, astea-s prețurile pe care le-am plătit noi, acesta este un blog pesonal deci nu pot fi decât subiectivă:)