În a 21-a zi de Tailanda proasta satului și-a aranjat piciorul. Din fericire sunt doar căscată, nu și fără noroc. Slavă Domnului că nu-i rupt! Și avem doi colegi de pensiune care-s asistenți medicali.

 

Am ajuns ieri în Krabi, după vreo 3 săptămâni prin Nordul Tailandei. La prima vedere, oamenii de Sud par mai repeziți decât cei de Nord și-s tare zgârciți cu zâmbetele. Mai toți vor să-ți vândă ceva, mai ales dacă se prind că ești marfă proaspătă. Au început încă din aeroport. Ne-a abordat un nene, noi am crezut că-i angajat al aeroportului – acolo e check in-ul, acolo e poarta, aici e biroul de informații despre Krabi, ia poftiți la doamna. Peste tot –  pe site-uri, la gări, temple, palate – scria mare, să vadă tot chiorul, aveți grijă la cei care se dau drept angajați ai noștri. Până ieri am reușit să-i evităm. Doamna ne-a băgat niște pliante sub nas – unde stați, cât, unde mai mergeți, aici e frumos, și aici...Bă, aștia vor să ne aburească. Dacă luați de la noi aveți reducere, păstrați biletele de avion că vă mai fac o reducere, plus încă una de la mine, 3 000 de baht. Ioooi, da câtă reducere! Hai pa, la revedere!

 

Ne-am cazat în Krabi, știu, știu, n-ai ce face pe aici, dar ne-am gândit că analizăm piața, două zile, luăm câte o barcă și mergem prin jur și apoi mai vedem. N-aveam niciun plan clar. Până am ajuns la pensiune. Ne-a luat madame patroana în primire – cât stați, unde vreți să mergeți? Păi în Koh Jum. Daa, frumos, local people, liniște. Vă recomand asta. Și apoi? Apoi ne gândeam la Koh Yao Noi sau Koh Yao Yai…Neapărat ăsta (era cu tableta după ea), curat, lângă plajă…În juma de oră eram cu rezervările făcute pentru următoarele 7 zile și cu bugetul gata, gata să leșine. Oricum, am plătit mai puțin decât am fi plătit prin booking sau agoda, cam cu vreo 200 de baht pe zi, plus că pe site-uri cele două hoteluri erau fully booked.

Bun dar ce facem mâine? Am intrat în vorbă cu colegii de pensiune, made in Germany, erau și ei cu rezervările făcute pe toată săptămâna, iar a doua zi, adică azi, mergeau într-un tur prin insulele din jur. Ne-a dat la toți tarif de copii, 400 baht, 5 insule, snorkeling, plajă, lunch, transport de la guest house și înapoi… Asta da ofertă, hai și noi!

 

Ne-am trezit dis de dimineață și am plecat către pier, în Ao Nang. Zeci de localnici se duceau spre serviciu, în insulele din jur. Bărci încărcate cu apă plecau spre hoteluri. Altele aruncau pe mal, spre mașini, saci cu lenjerie și prosoape. Ghizii noști, un băiat și un bătrân arși de soare, încărcau lada frigorifică cu apă și pepeni. Mi-aduc aminte foarte clar că au turnat gheață în ladă, nu se închidea de plină ce era, ne-am întrebat chiar dacă or avea vreun sistem ceva sau mai opresc pe undeva să alimenteze lada, că gheața aia n-o să reziste mult…parcă știam că o să am nevoie de ea.

Pițipoanca a vrut sus, pe barcă, să se bronzeze și ea nițel, că-i albă ca brânza. Și când să coboare, în loc să aștepte ajutor, a vrut să sară pe marginea bărcii, barca s-a clătinat, toanta a alunecat și și-a băgat picioarele între lemnele laterale. Una bucata picior e întreagă, a doua…Când am scos piciorul dintre scânduri am înverzit. Aveam două cocoașe în loc de mușchi. Am apăsat pe ele și mi-a mai revenit inima la loc, mușchiul era întreg, osul la fel, și m-am liniștit definitiv după ce cei doi nemți s-au dovedit a fi asistenți medicali. Gheață ioc, se topise toată, din fericire sticlele cu apă erau încă reci, am tot schimbat sticle până s-au încălzit toate și am petrecut juma de tur pe banca de lemn. Zic bogdaproste că nu l-am rupt, nici nu vreau sa ma gândesc ce aș fi făcut. Eram la 2 ore de Krabi, cu vreo 40 de oameni care plătiseră să vadă insulele, nu drumul spre vreo clinică, dacă o fi vreouna pe aici. Deja mă vedeam la spital și apoi direct acasă. Avem asigurare, dar avem și bilete spre Vietnam. Bine măcar că în următoarele 5 zile stăm la două hoteluri semi-izolate, lângă apă. Somn, plajă și iar somn.

 

Să vă arăt și niște poze, deși nu fac dreptate realității. Apa e genială, un albastru-turcoaz plin de pești colorați care îți mănâncă din mână, dacă ai o bucată de pâine (am pus un filmuleț pe pagina de facebook a vacanțelor). Iar nisipul…nu-mi aduc aminte să mai fi văzut undeva nisip atât de fin.

 

IMG_2543.JPG IMG_2422.JPG IMG_2426.JPG IMG_2435.JPG IMG_2445.JPG IMG_2454.JPG IMG_2473.JPG IMG_2418.JPG IMG_2446.JPG IMG_2490.JPG IMG_2514.JPG IMG_2541.JPG

 

Salutări din Krabi!