Da, m-a tentat și pe mine ideea de a merge călare pe un elefant. Pare exotic, rar, inedit, interesant, one life time experience poate, etc șamd. Dar pare și greșit. Tocmai de aceea am decis să mergem la o rezervație ce vinde grijă și respect pentru animale, nu plimbări pe elefanți, elefanți care desenează sau fac tot felul de giumbușlucuri.

Am plătit mai mult decât am fi plătit în alte părți, că și asta e o problemă, e mai scump să te duci într-o rezervație ce are grijă de animale decât în una care le dresează, dar zău că nu m-aș fi simțit deloc bine pe spatele unui elefant condus cu un băț. Sunt mai multe parcuri de acest gen lângă Chiang Mai, noi am ales Elephant Nature Park, ni s-au părut cei mai ok. Am plătit cam 70 de euro de persoană. Pare mult, dar tot atât costă și o noapte la un hotel semi-decent în Londra.

La Elephant Nature Park nu ai voie să călărești elefanții. Poți în schimb să le dai de mâncare, să te plimbi cu ei prin parc, să te scalzi cu ei în râu. Uriașii cu urechi blegi și apucături de copii umblă liberi prin rezervație, fiecare are mahout-ul lui, mahout ce nu folosește biciul, ci mâncarea. Că să nu vă închipuiți că animalele, cât ar fi ele de domesticite, vin la turiști și se lasă mângâiate pentru că le place fața lor. Nu, pepenii și bananele sunt tentația de nerefuzat, la orice oră și oricât de multe – Doamne, cât mănâncă, cred că ar înfuleca fructe toată ziua dacă le-ar da. Poate nici asta nu-i tocmai ok, sute de turiști zilnic dar, realist vorbind, animalele alea nu mai pot trăi în sălbăticie. Pentru că nu-s obișnuite și pentru că nu prea mai au unde. Iar autoritățile abia acum vreo 5 ani au interzis cerșetoria cu elefanți, că mulți îi duceau la cerșit prin Bangkok. În continuare o persoană poate deține un elefant și poate face ce vrea cu el, e obligat doar să-l declare la poliție. Tocmai de aceea mulți îi țin ca vai de ei cu speranța că vor reuși să-i vândă pe bani frumoși. Ne zicea ghidul că pe unii elefanți au plătit 2 000 de dolari, pe alții chiar și 20 000. Oricum, am observat că au ei câțiva urechiați mai sociabili și îi bagă mereu la înaintare, care n-are chef e lăsat în pace.

În parcul natural sunt 44 de elefanți. Aproape toți au probleme – fie au călcat pe mine (că încă mai sunt folosiți, ilegal, la cărat copaci, la granița dintre Tailanda și Burma), fie au un picior sau un șold rupt, de la cărat turiști, fie sunt bolnavi deoarece nimeni nu a avut grijă cum trebuie de ei, fie nu văd sau șchiopătează pentru că au fost bătuți. Îmi imaginez că e nevoie de ceva bănuți ca să îngrijești atâția uriași. Plus câteva sute de pisici, căței și bivoli. Și vreo 200 de angajați.

 

Mulți zic că astea-s mofturi, că dacă n-ar fi turiști de cărat, elefanții n-ar avea ce mânca, ar rămâne pe drumuri. Alții zic că e oricum mai bine să care turiști decât lemne (până în 1989 elefanții erau folosiți la transportul de lemne, prin păduri). Nu știu. Știu însă că un animal, fie el și domesticit, nu cară oameni din plăcere, nu desenează pentru că l-a pălit talentul și nici nu stă în 2 picioare de drag. Nu vreau să fiu dramatică, dar înțeleg că foarte mulți îi muncesc până la epuizare, iar ca să asculte repede și bine de stăpân…bătaia e ruptă din rai.

În Chiang Rai am trecut pe lângă un parc turistic. Elefanții tocmai își începeau munca, probabil că venise un grup mai mare de turiști, căci vreo 5 elefanți au coborât spre apă cu 3 oameni în spate – mahout-ul și 2 vizitatori. Restul au rămas sub niște acoperișuri de paie, legați cu lanțuri, sau pe mal, cu scaunele improvizate în spate. Unul dintre ei s-a oprit când a ajuns în apă, pur si simplu nu voia să meargă, a dat înapoi, s-a poticnit. Chiar am vrut să văd dacă mahout-ul va folosi biciul. Nu a făcut-o, doar a zbierat la el și l-a lovit cu picioarele. Oricum, n-a fost o priveliște plăcută.

Evident că fiecare face ce vrea cu banii lui, dar, dacă tot vă duceți în astfel de parcuri, alegeți unul care să nu-și bată joc de animale chiar în ultimul hal. Că dacă nu ar mai fi cerere, nu ar mai exista nici ofertă. Apropo de ofertă, e plin Chiang Mai-ul de pliante cu tiger kingdom. Ce regat o fi ăla în care tigrii sunt cel mai probabil cu niște pastile la bord ca să stea ca plastilina în mâinile turiștilor?

 

PS. Noi am făcut rezervarea online, am dat un depozit de 2 000 de baht, restul am plătit la sosire. Ne-au luat de la hotel, dimineața, ne-au adus înapoi, în preț e inclusă și mâncarea (care a fost chiar ok, până și pentru una care nu mănâncă thai food, aveau niște legume fără condimente și cartofi prăjiți). Am ales pachetul de o zi, au și unul de două zile, să dormi acolo, atunci e inclusă și cina, plus voluntariat pentru o săptămână (contra cost), găsiți aici toate ofertele.

Se pare că în Tailanda sunt în jur de 3 000 de elefanți domestici și cam 1 000 sălbatici.