O să încerc să răspund la o serie de întrebări despre Asia de Sud-Est, întrebări venite de la voi, de la cunoscuți sau niște chestii care mă rodeau și pe mine înainte de a pleca în #vacanțavieții. Sper să vă fie de ajutor, dacă vă bate gândul să treceți continentul.

 

Cum și de unde obțin viza?

Noi le-am luat pe toate la sosire sau din Londra. Pentru Cambodia și Indonezia am optat pentru viza la sosire – a durat foarte puțin, să ai poze la tine, iei automat viză de 30 de zile (30, respectiv 35$). În Filipine nu ai nevoie de viză dacă stai maximum o lună, ai nevoie în schimb de bilet de ieșire din țară. În Malaysia nu ți cere nimeni nimic, îți pun automat viză de 90 de zile când treci pe la verificări pașapoarte (după ce te și amprentează, ca în Cambodia). Viza de Tailanda am obținut-o de la Londra, azi am depus actele, maine am ridicat pașapoartele cu viză cu tot. Documentele necesare le printezi de pe net, îți trebuie 2 poze, plătești 25 de lire (pt o lună, o singură intrare) și nici măcar nu-i nevoie să te prezinți personal sau să locuiești în Londra. Am auzit tot felul de povești despre cât e de greu să iei viza pentru Tailanda de la București, la Londra a fost piece of cake. Există și varianta viză la sosire, e valabilă 15 zile. Viza de Vietnam am obținut-o tot din Londra, a durat 5 zile și a costat dublu.

Verifică site-urile ambasadelor, se tot schimbă prețurile și condițiile – de ex, acum vreo 2 luni, Vietnamul a eliminat viza pentru mai multe țări (nu și pt România, din păcate), pentru Tailanda și Cambodia există o viză comună, dar n am înțeles dacă e valabilă și pentru noi…

Să fac vreun vaccin? 

E decizia ta! Noi n-am făcut nimic și, slavă Domnului, suntem sănătoși. Asta nu înseamnă însă că nu recomand, nu-s în măsură să fac asta, zic doar că e decizia fiecaruia și e bine să analizezi situația ținând cont, mai ales, de locurile pe unde mergi. Nu există vaccinuri obligatorii pentru Tailanda, Vietnam, Cambodia, Filipine, Indonezia, Malaysia, adică nu ți cere nimeni dovada la vamă, dar există indicații (poti verifica site ul NHS pentru info). Nouă, de exemplu, medicul de la Londra ne-a recomandat un car de injecții, am povestiti aici.

Să-mi fac asigurare de călătorie? 

Da! Pentru că niciodată nu știi ce se poate întâmpla. Poți să cazi pe barcă, cu piciorul între lemne, și să-ți faci mușchiul praf (chiar așa, tot nu-s ok, mă duc iar la medic). În Europa plec fără asigurare, pe alt continent n-aș avea tupeu. Și chiar dacă unii te sfătuiesc să faci o asigurare oriunde, că nu contează, eu zic să alegi totuși o asigurare de călătorie în care poți avea bază – de exemplu poți suna la ei dacă, Doamne fer, se întâmplă ceva sau plătești tu (cum am făcut noi), dar nu stai cu grijă că ți-or da sau ba banii. Și nu faceți ca mine, sunați la ei, lăsați-i să se ocupe de tot, mergeți la spital ori de câte ori e nevoie, ați plătit pentru asta!

Să iau pastile la mine? Ce medicamente să-mi pun în bagaj? 

Eu am crezut probabil că mă duc în fundul Asiei, unde nu s-au inventat aspirina, paracetamolul si farmaciile. Am cărat o grămadă de medicamente după mine și-mi ziceam de bine ori de câte ori dădeam de o farmacie, adică foarte des. Nu doar că era plin de farmacii locale, în Tailanda și Cambodia am găsit Boots, în Filipine Watsons, în Malaysia si Indonezia erau Guardian peste tot.

Cremă de soare poți lua, la fața locului mai totul e cu factor de albire (sunt obsedați de alb, vor să fie albi așa cum noi vrem să fim bronzați, poate chiar mai mult), am găsit doar două creme normale – nivea și sport de la banana boat. Chiar așa, am niște white cream, dacă vă pasionează, o donez.

M-aș duce în Tailanda, dar mi-e frică de orele multe pe avion 

Și mie, de aia am împărțit zborul în așa fel încât să nu merg mai mult de 7 ore, legat. Prefer să cobor, să stau o oră, două, și apoi să urc iar. Sau poți face două escale în loc de una, poate chiar cu o noapte, două, pe undeva, mai vizitezi, mai mergi un pic și tot așa.

Ce haine să-mi pun în bagaj? 

Cât mai puține și cât mai subțiri. Noi am plecat cu un rucsac de 50 de litri și două mici, de 18 și 25. Când am ajuns în Saigon am mers direct la poștă și am trimis vreo 5 kile înapoi acasă. Era foarte cald, erau spălătorii peste tot și hainele erau super tentante și ieftine.

Cum sunt cazările, comparat cu Europa?

Mai ieftine. În mare, cu banii pe care îi dai în Londra, Berlin, Paris, Barcelona, pe un hostel, în orașele mari din Asia stai la 3 stele. Dacă nu ești prea pretențios, găsești guesthouse-uri și cu 10, 15 euro, iar dacă stai la hosteluri, poți da pe cazare și 3 sau 5 euro.

Atenție, în Vietnam multe camere n-au geamuri (verifică înainte de a book-ui), valabil și pentru Manila, în Filipine condițiile sunt (extrem de) proaste chiar și unde prețurile-s mai măricele, la fel și în Malaysia. Tailanda stă cel mai bine la capitolul calitate-preț când vine vorba de cazare. La guesthouse-uri, aproape peste tot, dușul e lângă toaletă (fără cabină adică), nu se dau prosoape de față, unii or să verifice camera înainte de check-out (astea nu s tragedii, doar vi le aduc la cunoștință). În Vietnam toți turiștii trebuie să lase pașaportul la recepție (unii primesc și copii dar cei mai mulți cer originalul), hotelierii sunt obligați să declare străinii la poliție.

 

De câți bani am nevoie pentru o vacanță în Asia?

Asta e o chestiune delicată și extrem de complicată pentru că depinde de cum călătorește fiecare. Am mai scris aici despre bani, ideea e că dacă nu vorbim de 5 stele și restaurante de fițe, Asia de Sud Est e în continuare ieftină în comparație cu Europa.

Să schimb sau să scot bani de la bancomat? 

Noi am scos de la bancomat peste tot. Unele bănci percep comison, altele nu, verifică înainte. Există niște limite – de exemplu, în Indonezia limita e de 2,5 milioane rupii, la altele e chiar 1,5; în Vietnam, în unele orașe, ai limită de 2 milioane VND (care nu-s nici o sută de dolari), alte bancomate îți dau 5 sau chiar 8 milioane; în Tailanda, cele mai multe bancomate dau doar 20.000 baht, sunt și unele care dau 30.000, dar sunt rare. Noi în Filipine am avut o problemă cu un card, ne dădeau doar 4 000 pe pesos (adică vreo 400 de lei), cred că banca era de vină, am folosit celălalt master card și ne-a dat limita maximă – 20.000. În Cambodia te descurci bine merci cu dolari, se primesc peste tot (sunt bancomate care dau dolari), numai că o să primești rest combinat, rieli și dolari. În Vietnam numai hotelurile și unele restaurante acceptă dolari. În Malaysia, fără ringgiti mori de foame.

siargao, general luna

Unde găsesc cazare?

Noi toate le-am luat prin booking, agoda sau la fața locului. În Asia de SE Agoda rules, are mult mai multe oferte decât booking. Diferența e că agoda îți arată prețul fără taxe (trebuie să dai preț final pentru a vedea exact cât e) și îți ia automat banii de pe card. Poți anula rezervarea, vezi la condiții cu cât timp înainte, și îți pun banii înapoi (pe cardul cu care ai făcut plata). Noi am anulat o rezervare și totul a decurs normal, ne-au returnat banii în cel mult 4 zile. Unii veneau și întrebau direct la pensiune/hotel, e mai ieftin de cele mai multe ori, noi preferam să avem camera asigurată, dar dacă voiam să prelungim o făceam la fața locului (în Filipine e mai ieftin pe agoda, dar în Filipine totul e diferit).

Ce prize au? 

De toate. N-am avut nevoie de adaptor nicăieri.

Sunt șerpi? 

Da. Dar nu mulți:) Pe bune, dacă scăpam de idiotul ăla cu pet-ul în gât în Bangkok, ar fi fost o vacanță fără târâtoare. Am mai văzut unul turtit pe șosea, în Bali, unu mic, nu speria nici copiii, și încă unul, dar nu mai rețin pe unde, tot așa, mic și prăpădit. Cel mai tare a fost când i-a căzut unul în cap domnului, în Ubud, stătea și el ca omul pe terasă. Era unu mic, verde, de iarbă, inofensiv, nu știu ce căuta pe casă, o fi vrut să se sinucidă. N-a reușit. Cred că e bine să stai cu ochii în 4 prin Cambodia, în rest nu mi-aș face probleme.

Sunt mulți țânțari? 

Nu. Sunt mai multe șopârle decât țânțari. Sunt peste tot unde e verdeață, chiar și la hotelurile mai fițoase, și diferă de la o țară la alta, le știu pe toate că doar am avut mereu măcar una bucată să ne țină companie și ne cântau mai ceva ca cucul de la ceas dimineața, pe la 7. De țânțari scapi ușor, de gecko nu. Ne-am agitat la început, am încercat să le dăm afară, am și reușit uneori, dar apoi ne-am obișnuit cu ele. O singură dată am zis că enough its enough, în Lombok, în Senggigi, când ne-am trezit cu una cât casa și am sunat la recepție, după ce operațiunea invită gecko afară a eșuat. Au venit doi băieți și au sigilat locul faptei – au pus bandă scoth pe dulap (se băgase în dulap și nu voia să iasă). Cred că râd și acum de noi. Partea bună e că unde-s gecko, n-s tânțari. Revenind la ei, e bine să ai o chestie de aia de pus în priză.

Iar m-am întins la vorbă, partea a doua aici – mini ghid de Asia (dacă mai aveți întrebări ziceți, le adaug la listă. Merci)

 

PS: Toate informațiile sunt valabile pentru Tailanda, Vietnam, Indonesia, Malaysia, Filipine și Cambodia, doar pe acolo am fost. O lună de Tailanda, o lună de Filipine, 3 săptămâni de Vietnam, 3 săptămâni de Indonesia și vreo 2 săptămâni de Malaysia, nu mă fac specialistă în Asia de Sud-Est, toate lucrurile de mai sus sunt experimentate la fața locului, dar sunt personale.

Jurnalul de călătorie îl găsiți la secțiunea 2inAsia