Dacă te uiți astăzi pe harta lumii, o să vezi că Regatul Cambodgiei e o țară mică, îngrămădită (de multe ori nu doar la figurat) între Tailanda, Vietnam și Laos. Odinioară, prin secolele XI – XII, khmerii, strămoșii cambodgienilor, conduceau mare parte din ce înseamnă azi Tailanda, Laos, Vietnam și Cambodgia. Imperiul Khmer era cel mai puternic și cel mai influent imperiu din Sud-Estul Asiei, numai capitala Angkor era cam cat Los Angeles-ul zilelor noastre. Unii zic că în Angkor trăiau peste jumătate de million de oameni, alții vorbesc chiar de un million, asta într-o perioadă în care Londra avea 80.000 de locuitori. Templele fabuloase de lângă Siem Reap sunt dovada măreției fostului imperiu. O amintire fără egal în toată lumea asta a unei istorii pierdute și regăsite, a perioadei de glorie a unei țări mici și greu încercate.

 

Văzusem poze înainte de a ajunge acolo, mai citisem una alta, nu eram chiar picată din cer, dar tot am rămas fără adjective (la fel am rămas și când am scris postarea asta) – sunt cele mai spectaculoase temple pe care le-am văzut vreodată și merită să bați drumul până acolo chiar și numai pentru ele (noi de fapt asta am și făcut).

angkor thomtemplul preah khan, angkorangkor wat bayonangkor, cambodgia rasarit la Angkorangkor wat, cambodgiaangkor, temple

Regii Khmeri au dominat mare parte din Asia de Sud Est între secolele IX – XV. Angkor-ul – o colecție impresionantă de temple, bazine, rezervoare, canale, poduri și rute de comunicare – e moștenirea lor. Peste 400 de kilometri pătrați, căci atât are Parcul Arheologic Angkor, urme ale unei civilizații excepționale, dispărută cam din senin, ascunse în jungla cambodgiană, redescoperite prin 1860, ciopârțite de lăcomia modernă, reclădite de autorități cu sprijin internațional, patrimoniu Unesco, unul dintre cele mai vizitate situri arheologice și cap de listă când vine vorba de cele mai uimitoare atracții turistice din lume (asta conform Lonely Planet).

Să le luăm pe rând, pe scurt, nu de alta dar nu-s specialistă și oricum scriu mult. Se pare că Angkor-ul, capitala imperiului Khmer, era cel mai mare oraș medieval (Angkor înseamnă oraș în sanscrită). Ca să îți dai seama ce era acolo îți zic că templul Preah Khan, ridicat în 1191, ar fi avut în el vreo 60 de tone de aur și turnurile Bayon-ului, construit la finalul secolului al XII-lea, erau acoperite cu aur (reiese din notițele unui diplomat chinez ce vizitase orașul și fusese uimit de grandoarea lui).

Nu știu câte temple mai sunt acum acolo, cred că vreo sută (inițial cică ar fi fost vreo mie?!), dar cel mai mare și cel important e Angkor Wat. Templul Angkor cel mai mare edificiu religios din lume (se întinde pe vreo 200 de hectare, a fost ridicat prin 1150, construcția ar fi durat 30 de ani), e de 4 ori mai mare ca Vaticanul. Dacă-ți poți închipui, poți urca și acum pe el și de sus se vede până hăt departe (atenție, nu ai voie cu pantaloni scurți, fără mâneci, nu te lasă nici măcar dacă ți pui o eșarfă pe tine, s mai budiști decât Buddha).

Angkor Wat era centrul unei așezări urbane extraordinare pentru perioada respectivă – cu ajutorul radarelor, o echipă internațională de istorici și oameni de știință a descoperit, prin 2007, că Angkor-ul era de fapt de vreo trei ori mai mare decât se credea până atunci. Au găsit vreo 74 de temple noi și un sistem de irigații uimitor de mare și modern. De exemplu, West Baray, cel mai mare bazin, ar avea 8 kilometri lungime, 2 lățime, adâncimea de 4 sau chiar 5 metri (asta ca să vezi ce făcea mâna omului prin secolul XI; e folosit și astăzi).

 

De ce a decăzut marele imperiu Khmer? Nu există încă o părere unanim acceptată. Uniii dau vina pe invadatorii vecini și pe certurile interne – în 1441 Ayutthaya, actuala Tailanda, preia controlul Angkor-ului, regii Khmeri se mută către sud, trec de la orez la comerț maritim, numai că, prin 1700, Vietnamul anexeaza rîul Mekong și le taie calea spre marea Chinei. Alții susțin că schimbările climatice ar fi dus la căderea regatului – apa era motorul ce mișca imperiul, aveau un sistem elaborat de rețele folosite pentru irigații, comerț și transport, populația a crescut, și-au distrus propriul mediu tăind copaci în neștire pentru a se extinde (sună foarte actual, nu?). Alții spun că de fapt bazinele și canalele aveau doar rol estetic și simbolic, reprezentau oceanul care înconjoară muntele Meru – Angkor a fost inițial templu hindus (apropo, alți istorici cred că și trecerea de la hinduism la budism a grăbit căderea Khmerilor – Budismul Theravada nu cerea construirea de temple mărețe și punea accentul pe individ, nu pe grup).

Jungla a înghițit rămășițele fostului imperiu, orașele ce odinioară înconjurau templele au dispărut, evident că tot ce era construit din lemn s-a dus pe apa sâmbetei, a supraviețuit însă piatra, ascunsă între copaci uriași ce parcă s-au luptat cu ea pentru teritoriu. Am câștigat noi, zic eu, căci templele alea cotropite de copaci mi s-au părut cele mai grozave.

preah khan, angkor preah khan, cambodia ta prohm

E drept că au și stricat multe copacii ăia fotogenici, dar dacă nu le acapara jungla, nu știu dacă am mai fi avut astăzi ruinele de lângă Siem Reap. Oricum, au avut mulți grijă, mai ales după ce au fost redescoperite, să le ciopârțească. Invadatorii tailandezi și vietnamezi, francezii, Khmerii roșii, toți au trecut cu cizmele prin fostul imperiu și au strivit puțin câte puțin din el. Dar, cum bine zicea BBC News prin iunie 2014, “efigiiile religioase ale Angkor-ului nu au fost decapitate de războaie antice, nici de Khmerii roșii, ci de lăcomia modernă”. Comoara din junglă a fost jefuită până când autoritățile, la insistențele și cu ajutorul tărilor mai bogate, au intervenit (s-a creat o piață ilegală de antichități, le scoteau prin Tailanda și le vindeau în SUA și Europa, s-a mai redus comerțul ilegal când s-au semnat acorduri între state, pentru a împiedica introducerea în țară a obiectelor arheologice provenite din Cambodia).

Unii spun că prin 1860, când naturalistul francez Alexandre Henry Mouhot vizitează ruinele (dupa ce câțiva misonari francezi le-au descoperit din întamplare și au dus vestea), imensul templu, înconjurat de cel mai mare oraș medieval, era o necunoscută pentru locuitorii Cambodgiei. Alți istorici susțin că de fapt cambodgienii știau de existența ruinelor, unii spun chiar că și vestul auzise de ele căci mai trecuseră europeni pe acolo înaintea francezului, dar abia în secolul XIX, când arheologii au tradus inscriptiile din sanscrită, s-a aflat cine a ridicat templele, când și cui au fost închinate.

 

Revenind în zilele noastre, să ți zic cum ajungi la Angkor, cât costă biletul de intrare, ce temple poți vedea (noi am avut o dilemă cu alesul, sunt foarte multe și toate extrem de interesante).

Angkor e foarte aproape de Siem Reap. La unele temple poți chiar ajunge cu bicla, pentru altele poți lua un tuk tuk, nu recomand varianta mașină și nici autobuzele, o fi mai comod, că ai AC, dar nu vezi mare lucru din ele și mergi la grămadă. O biclă, pe zi, costă 2 sau 4 dolari, în funcție de model (unii cer 6 dolari, verifică la mai mulți), la tuk tuk se plătește în funcție de traseu. Noi ne gândeam că luăm un tuk tuk și mergem la ce templu vrem. Nu, ei atât știu – cercul mic și cercul mare:

  • Angkor, cercul mic: Angkor Wat, Angkor Thom, Bayon, Baphuon, Phimeanakas, Ta Keo, Ta Prohm, Banteay Kdei și terasa elefanților

Noi l-am făcut cu bicla. N-a fost ușor, pentru că e extrem de cald, morala – dimineața pe răcoare!

  • Angkor, cercul mare: Banteay Srei, Preah Khan, Pre Rup, Neak Pean, East Mebon, Ta Som, Sras Srang, Angkor Wat

Pentru large circle am luat un tuk tuk și ne-am trezit cu noaptea-n cap ca să vedem răsăritul. A fost tare bine căci erau templele aproape goale la ora aia (toți au fugit în Angkor Wat după răsărit; e aglomerat rău!).

Un tuk tuk pentru cercul mic costă 15 dolari, unii cereau chiar 13, pentru cel mare cer 18$, plus 3 sau 5 dacă vrei să prinzi soarele în flagrant. Nu știu cât costă un ghid, că n-am luat, îi găsești fie la casa de bilete, fie la intrarea în temple.

Există 3 feluri de bilete – valabile o zi, trei sau șapte și costă 20, 40 sau 60 de dolari (pass-urile se fac pe loc, la casa de bilete, n-ai nevoie de poză, îți fac ei acolo, gratis, păstrează abonamentul că îl cer la intrări/*prețuri de aprilie 2015, e posibil să se schimbe, verifică site-ul oficial – apsara)

 

PS. da, la Ta Prohm s-a filmat Tomb Raider, cu Angelina Jolie, toți ghizii pe lângă care treceam ziceau asta, am tras concluzia c-o fi important

M-au luminat Unesco, BBC, History, National Geographic, newworldencyclopedia.org, legacy.utsandiego.com

Mai multe poze pe pagina de facebook a vacanțelor: Cambodgia