Am aterizat în Saigon din Bangkok, într-o seară târzie, cu o cărămidă după mine (în traducere liberă piciorul stâng), m-am târât până la mașină, dis de dimineața am făcut o vizită la spital și, după ce m-am ales cu un suport de picior, am decis să mai stăm câteva zile pe acolo. Suportul s-a dovedit a fi foarte bun, deși inițial am strâmbat din nas, și șontîc-șontîc am colindat orașul. Să mergi, nu sta, că nu-ți trece dacă stai, sfatul medicului, mi-a părut rău că nu mi-a dat în scris, să scap mai ușor de vietnamezii care, ori de câte ori mă vedeau, mă invitau în rișcă sau în taxi (dacă ai fost în Vietnam, știi cam ce înseamnă a invita la ei, e aproximativ egal cu a lua pe sus).
Nu-ți doresc să vizitezi spitalele din Saigon (de fapt pe nicăieri și niciodată), așa că nu trecem spitalul Franco-Vietnamez pe lista ce vizitezi în Saigon.
Saigon e numele vechi, dat de francezi, vietnamezii îi zic Ho Chi Minh. Așa e de fapt și orașul, un amestec de Franța (Saigon a fost capitala Indochinei) și Vietnam comunist, plus niște resturi de budism. Prin foarte multe locuri din centru am avut impresia că suntem pe undeva prin Europa. Orașul nu mi s-a părut wow, comparat cu alte locuri din Asia de Sud-Est, și e extrem de aglomerat, e cel mai mare oraș din Vietnam, dar de ce să mergi totuși în Saigon? Din cel puțin 13 motive.
1.Poșta mi s-a părut cea mai frumoasă clădire din Saigon, deși nu-i atât de celebră ca Notre Dame. E opera lui Gustave Eiffel, a fost ridicată în 1891 (lucrările au început în 1886) și poate fi vizitată gratuit, funcționează în continuare ca oficiu poștal – noi le-am folosit serviciile, am trimis pachet acasă, foarte rapizi și amabili oamenii ăia. Tot acolo, în interior, pe dreapta, sunt și câteva bancomate, dacă ai nevoie de cash.
2.Catedrala Notre Dame (1863-1880) e vecină cu poșta, intrarea e gratuită și acolo. Noi le-am admirat la o bere cu gogoși, la terasa de lângă poștă:D
În direct din Saigon (acolo am pus mai multe poze)
3.Rămânem la Saigonul cu aer franțuzesc și mergem în piața Lam Son, la doi pași de catedrală. Acolo e Opera, acolo sunt hotelurile cu multe stele, unele ridicate pe vremea francezilor, acolo sunt magazinele scumpe, ai putea jura că ești prin Franța. Am intrat și noi la Caravelle, să vedem Saigon de la înălțime. Odinioară era cea mai înaltă clădire din oraș, înțeleg că acolo stăteau jurnaliștii străini pe vremea războiului, acum pare un pitic pe lângă hotelurile noi. Nu da banii pe mâncare, e scumpă și proastă, e de ajuns să bei un suc, ceva, mai ales că au happy hour seara (așa aveau când am fost noi, de la 5 la 7 parcă). Sunt mai multe locuri de unde poți vedea orașul de sus, le găsești AICI.
4. Nu rata piețele din Saigon. Cea mai cunoscută e Ben Thanh (districtul 1), cred că e și cea mai mare, eu mă cam rătăceam pe acolo. Înțeleg că e și cea mai scumpă, pentru că e locul în care trag toți turiștii. Nu e musai scump, comparat cu Europa e ieftin ca braga, problema e că prețurile sunt și de 10 ori mai mari. Totul se negociază, chiar dacă prețul e scris negru pe alb. Și sunt destul de insistenți vânzătorii, dacă întrebi despre un produs, nu mai scapi de ei până nu-l cumperi. Mie mi-a părut rău că n-am luat mai multe chestii, am zis că o să cumpărăm din Hanoi, am greșit, în capitală marfa era rară, scumpă și urâtă, deci dacă vrei shopping, dă iama în piața din Saigon înarmat cu răbare, nervi și calități de negociator. Au o mulțime de lucruri faine! Ar mai fi piața chinezească, care cică e mai ieftină, în Cholon (cartierul chinezesc/districtul 5), și Tan Dinh, tot în district 1.
5.Cuc Gach Quan sau cea mai bună mâncare pe care am mâncat-o în cele 4 luni prin Asia de S-E. Două foste colege ne-au recomandat restaurantul și am zis, în ultima seară de Saigon, hai, domle, să vedem ce-i de capul lui. Ne-a părut rău că n-am fost mai devreme! E cam fițos el (e într-o clădire colonială), mai scump ca altele, dar nu foarte scump, și îți cam trebuie taxi până acolo și înapoi, dar zău că merită.
6. Gata cu Saigonul, trecem la Ho Chi Minh :-p La categoria asta intră niște muzee în care n-am intrat, nu mă pasionează trecutul și prezentul comunist, probabil că pentru cei veniți din Franța, UK sau Germania, e interesant, mie mi s-a părut mai simpatic să mă plimb pe străzile orașului – am stat in District 1, la vreo 40 de minute de Notre Dame, și a fost interesant să trec din luxul vechiului Saigon, la cel mai nou și apoi prin cartierele oamenilor de rând, cu case ca niște cutii de chibrituri. Să-ți zic totuși care-s muzeele alea, dacă te pasionează – Reunification Palace, War Remnants Museum, Ho Chin Minh Museum
7.Jade Emperor Pagoda și Quan Am Pagoda, la ultima n-am fost, ambele pot fi vizitate gratuit.
Ghid de supraviețuire în Saigon:
Aeroportul nu-i departe de oraș, nu știu dacă există autobuz local, noi am luat un taxi, că abia mergeam, am plătit 15 dolari (o să vezi ghișeul imediat ce ieși), sau poți urca fără probleme în Vinasun, mereu au pus metrul, se pare că drumul până în centru e cel mult 10 dolari, așa ne-a zis gazda noastră din Saigon. Atenție la taxi, nu urca oriunde, mulți nu pun metrul sau te înconjoară de numa numa.
Am stat la un hostel, în District 1, luat de pe booking, apoi ne-am mutat (era full la hostel) la un guesthouse din vecini – ne-au cerut mai puțin decât cerea booking, ne-au arătat camera, a fost decent. Ideea e că sunt sute de locuri de cazare și cred că poți găsi ceva la orice oră din zi/noapte și de multe ori e mai ieftin la fața locului. Nu uita că toți cer pașapoartele, ne-am uitat suspect la început, dar apoi le-am lăsat fără probleme, numai să ai o copie la îndemână.
Mare atenție pe unde traversezi, e extrem de aglomerat, e plin de scutere, semafoarele s de formă, la fel și regulile de circulație, e nebunie totală. Noi, în prima zi, am zis că ne apucă bătrânețile lângă trecerea de pietoni, nu oprea nici dracu și eu abia mergeam. Înainte cu tupeu, încet și cu atenție, să nu te ferești de unu și să intri-n altu, că nu opresc, te ocolesc. Am rămas cu gura căscată când am urcat prima oară în taxi și toate scuterele veneau din față, pe contrasens, ca niște lăcuste.
E extrem de aglomerat și pe trotuare, acolo parchează scuterele, acolo sunt terasele improvizate, acolo stau la vorbă, acolo gătesc, acolo vând, acolo scuipă semințe, nu prea ai pe unde merge. Și să nu te miri dacă trec peste tine sau îți dau coate, sunt în stare să te dea și jos fără să schițeze un gest, n-au nicio treabă.
În general, prețurile sunt afișate peste tot, spre deosebire de centru și Nord, dar de cele mai multe ori sunt de formă, totul se negociază. Gătesc și ei pe stradă, mai puțin ca tailandezii, și e foarte ieftin, porțiile sunt 1 dolar, 1 dolar jumate. Mulți cred că fac pentru ei (că toți gătesc în fața ușii, n-au unde în altă parte probabil) și mai și vând.
Sper că dormi în orice condiții și nu te deranjează spațiile mici – e o gălăgie veșnică, cântă cocoșii într-o veselie – sincer nu știu unde îi mai cresc și pe ăia, si camerele sunt extrem de mici (multe n-au geamuri, verifică atent când faci rezervarea). N-am pățit-o, dar cică e bine să fii atent la buzunare.
Ce vezi lângă Saigon:
(8)Cu Chi tunnels, n-am fost, era plin de tururi peste tot, am înțeles că există și un autobuz local. (9)Delta Mekong-ului – tare ne-am dorit să mergem, am zis pas, din cauza piciorului. (10)Mui Ne – mare și deșert de Vietnam. Am renunțat și la asta pentru că ar fi trebuit să mergem vreo 4 ore cu trenul și apoi vreo oră cu autobuzul. Înțeleg că zona de lângă apă e foarte turistică și plină de ruși, dar tot mi-ar fi plăcut să mă dau de-a dura prin nisip. (11)Vung Tau beach, la vreo 2 ore de oraș, cu mașina, sau Ho Tram, vreo 3 ore. (12) Insula Can Gio sau insula maimuțelor. (13) Templul Cao Dai.
Mai multe poze din Vietnam pe pagina de facebook a vacanțelor.
Cativa prieteni mi-au propus acum 2 ani sa merg cu ei in Vietnam. Ei erau fascinati de acea tara, eu nu, nici macar n-am indraznit sa ma documentez prea mult. Pur si simplu i-am refuzat, ei s-au suparat putin dar si-au sustinut ideea si au fost acolo. Pe parcurs, regretam, ei tot imi trimiteau poze cu ce se intampla acolo. Asta-i un mic sfat, sa nu refuzati Vietnam-ul niciodata. Orice parere negativa ati avea despre acea tara, evitati-o.