Prima oară în Scoția: Edinburgh

Există un loc unde vremea e mai urâtă decât la Londra. Scoția. Cu ideea asta am plecat spre Edinburgh. Și, evident, cu hainele de iarnă. Mai ales că BBC weather dădea cu vreo 6 grade mai puțin ca la Londra. Nu-i nimic, bine că nu plouă! Mare ne-a fost mirarea când am coborât din tren: soare și vreo 17 grade. A doua zi a fost și mai cald, a treia s-a mai răcit un pic, iar a patra am zis că vine iarna, dar nu mai conta că oricum plecam.

Mi-a plăcut mult Edinburgh, zău că merită o vizită. Are de toate. Clădiri vechi de sute de ani, multe dintre ele patrimoniu UNESCO, o arhitectură variată și impresionantă, un deal care îți arată orașul de sus, ba chiar și insulele si satele din apropiere, o plajă lungă, cu nisip fin. Edinburgh e un amestec de nou și vechi, de sus și jos, de străzi largi și coridoare înguste, și de mai peste tot răsună sunetul cimpoaielor. O bogăție de stiluri, epoca medievală (Old Town) se îmbină cu clasicul epocii georgiene (New Town) și cu vremurile mai actuale (Leith si partea de coastă).

Mi s-a părut mai autentic decât Londra, nu sunt foarte multe clădiri noi și cele care sunt nu ies în evidență, au păstrat regimul de înălțime, culorile, sunt cumva în armonie cu restul, până și mult controversatul Parlament se încadrează oarecum în tablou. Dar e adevărat că în timp ce Edinburgh a scăpat nevătămat Londra a fost bombardată la greu în al doilea război mondial.

Edinburgh, de pe Calton Hill

Edinburgh Castle

Edinburgh, Royal Mile

Experience is a truer guide than the words of others așa că nu o să vă spun foarte multe. Primul lucru care ne-a atras atenția când am ieșit din gară a fost dealul verde intens. Holyrood park îi zice și de pe el vezi tot orașul. Și nu numai. Cel mai înalt punct e Arthur s Seat, un vulcan stins, vreo 250 de metri deasupra nivelului mării.

Urcușul nu e complicat deloc, cel mult o oră până în vârf, asta cu pauze, căscat gura și înconjurat. Oricum, merită efortul.

Edinburgh, de pe Holyrood Park

De sus se vede marea așa că am hotărât să mergem la ea. Am mers fără rost pe deal până am dat de o cărare, am coborât în oraș, pe London road, și de acolo Portobello road ne-a dus direct la plajă, Portobello Beach. Cam o oră (o oră jumătate până în centru, că ne-am întors tot pe jos). Există și autobuze,  3,5 lire un bilet valabil toată ziua (numărul 26 mergea spre Portobello), dar site-ul zicea că și autobuzul face tot cam o oră deci am zis că mersul pe jos face piciorul frumos și-ți arată și orașul.

Alte plaje, la o oră, maximum două, de Edinburgh.

Nu am intrat în niciun castel, nu știu ce am în ultima perioadă, prefer să umblu prin oraș sau pe dealuri decât să intru undeva. Spre surprinderea mea, nici poze nu prea am făcut, aparatul a stat mai mult la hotel, în curând cred că nici n o să mai scriu…e grav. Am urcat la Edinburgh Castle de câteva ori, priveliștea e faină.  Și clădirea e interesantă cu siguranță,  găsiți aici informații despre bilete. Castelul, construit în secolul 12 (evident că nu tot ce se vede azi e din secolul 12), domină orașul și e vizibil de oriunde, cocoțat pe castle rock, rezultatul unei erupții vulcanice.

De la castel am coborât spre Grassmarket. După cum spune numele, a fost piață, acum e plină de pub-uri. E un loc foarte vesel și animat, noi am prins și un spectacol în toată regula, în prima zi de Paște, cimpoaie logic, dar demult tare demult acolo erau executați criminalii.

Royal Mile leagă castelul de pe vulcan de castelul reginei, Holyroodhouse, la baza dealului cu același nume. E reședința reginei când dă prin Scoția, cât o mai da, că bate vânt de independență.

Royal Mile (ceremonia de încoronare a noilor regi avea loc acolo) e probabil cea mai veche stradă din Edinburgh și e ca o călătorie în timp, de la epoca medievală până în secolul 21 (cred că Parlamentul e cea mai nouă clădire, a fost terminat în 2004).

Era un film pe HBO, niște fragmente amuzante din viața reală, am uitat cum îi zice, și printre personaje era și un cuplu. Se uită ei prin magazin, ea atentă, el plictisit de moarte, și ea îi zice vrei să ne despărțim? El face ochii cât cepele și zice da, da, mulțumesc, nici nu știi de când voiam să-ți spun asta, mă temeam să nu te rănesc, mulțumesc, mulțumesc! Și ea zice ok, tu te duci la etajul 1, la bărbați, și eu rămân aici, la femei. Așa și noi la Edinburgh, ne-am despărțit, și cât unul a fost la fabrica de whiskey, celălalt a urcat pe Calton Hill.

Fabrica de whiskey e lângă castelul vechi, biletul costă între 13 și 54 de lire și se pare că e greu să pleci de acolo cu mâna goală, prea multe tentații.

Calton Hill e la doi pași de Princess Street, o să vezi un turn lung și îngust, cu o cruce în vârf. E Nelson Monument, în care poți urca, să vezi orașul de sus (4 lire). Dar e de ajuns să urci pe Calton, face concurență serioasă mai celebrului Holyrood hill. 

Edinburgh, vedere de pe Calton hill

Princes Street e una dintre principalele artere ale orașului, tote drumurile duc la ea. E plină de magazine și hoteluri. Paralel cu ea e Rose Street, strada cu restaurante și pub-uri. Pe Princes Street, lângă gara Waverley, sunt și Princes Street Gardens. Pe locul unde odinioară a fost o mlaștină, inundată apoi de James al treilea, pentru a apăra mai bine castelul de pe stâncă, acum se întinde o grădină plină de flori și cireși. Lângă grădină e și Scottish National Gallery (noi am preferat National Museum of Scotland, mai sus, spre castel, dupa banca natională, lângă bibliotecă). 

Orașul vechi și cel nou sunt patrimoniu UNESCO, orașul nou adică de prin secolul 18.

A trebuit să mă duc în Scoția să aflu că băncile lor, 3 la număr, au drept să emită monedă. Sunt total diferite de cele ale englezilor. Sunt valabile în tot UK-ul dar nimeni nu i obligat să ți le primească. Noua ni le-au primit la Tesco doar după ce și-a dat acordul managerul.

Spre deosebire de Londra, unde poți să-ți iei și juma de pint cu cardul, la Edinburgh e bine să ai cash, unele pub-uri percep comision măricel. Prețurile mi s-au părut la fel ca la Londra.

Edinburgh poate fi și poarta spre Highlands, există tururi de o zi, două sau trei. Aș fi vrut, dar mi s-a părut prea departe, 4 sau 6 ore numai dus, am zis că decât să fug de colo colo și să văd zona din autocar mai bine mă lipsesc. Mă gândesc că poate dau odată o fugă la Inverness, pare mai potrivit pentru a explora Highlands dacă nu pe îndelete măcar nu pe fugă. Oricum sunt o mulțime de lucruri de văzut în Edinburgh, noi n am apucat să mergem peste tot (de exemplu n-am ajuns la grădina botanică).

Ce vezi lângă Edinburg, dacă stai mai multe zile, și ce vezi gratis la Edinburg.

Mai multe poze pe pagina de facebook a vacanțelor