Sau ce vezi lângă Atena pentru că de data asta, deși aveam în plan, nu am mai fost în capitală, am colindat satele și stațiunile de vacanță din jur. Am zis că pentru trei zile e de ajuns, decât să fug prin oraș mai bine mă lipsesc.

IMG_4604_fhdr

Parcă în căutarea timpului pierdut, am mers în aceleași locuri ca acum 7 ani – Sunio, Anavyssos, Lavrio, Palaia Fokaia, Saronida. Și pentru că erau în drum, sau nu (dă-mi mie mașină în Grecia), am dat o fugă și la Paralia Kakis Thalassis și Agios Konstantinos. 

Toate sunt  la aproximativ o oră de Atena, excepție face Sunio, cam o oră jumătate. Acum, pentru că era Crăciunul, nu era nici țipenie, parcă tot drumul dintre mare și munte era al nostru, dar cred că vara e jale, așa că mai puneți vreo 15-30 de minute, marjă de eroare.

Partea tare, cu mașina, pe lângă că am mers ca englejii, e că am dat mai puțini bani ca în România:  3 zile, aceeași firmă, cam aceeași mașină = 94 de euro la greci, vre0 160 la noi. Am închiriat online, de la sediul din aeroport (au program non stop).

IMG_4491

Prima zi de Crăciun, hai la plajă! La cel mult o oră de Atena, Saronida și Anavysssos sunt luate vara cu asalt de amatorii de soare. Saronida e mai fițoasă, așa că pe plaja cu nisip și pietricele stau mai mult străini sau greci care vin vara la casa de vacanță cu vedere la mare (stațiunea e celebră și pentru prețurile măricile ale locuințelor, chiar și pe criza asta care a amețit Grecia de nu-și mai revine).

Acum era pustiu, doar noi și un nene care alerga de zor, în tricou, că vorba aia erau vreo 17 grade. Mi-a plăcut faleza, străjuită pe ici pe colo de palmieri, m-a dus cu gandul la Sudul Franței (fie vorba între noi m-a luat un doooor, da mi-a trecut).

Anavyssos, știu de data trecută, e mai  puțin pretențios. Orășelul nu e cine știe ce, dar găsești de toate – supemarketuri, taverne, patiserii, numai trotuare nu. Mi-aduc aminte că acum 7 ani era o adevărată corvoadă să mergi prin el, mai ales că la greci oricine are prioritate numai pietonul nu. Ba chiar am vrut să mergem pe jos spre Fokaia, jumătate de oră, ne-am lăsat păgubași.  În schimb plaja e faină, sunt și șezlonguri de închiriat, ba chiar era și o terasă pe vremea aia (probabil că e deschisă doar vara).

IMAG0055_fhdr

De la Palaia Fokaia am rămas (de la ultima vizită) cu 3 lucruri: umbrelele gratis, chelnerul gras care abia reușea să treacă strada de la bar la terasă, cu băuturile clătinându-se periculos de mult, mereu gâfâind și bodogănind, și bătrânii care înotau în mare. Țin minte că ne-am dus într-o zi dis de dimineață, nu știu cum de ne-am trezit, și thalassa (cum zice grecul la mare), era plină de capete. Acropole, spune grecul nostru râzând, vin în fiecare zi aici și plutesc așa vreo oră (adică erau bătrâni ca pietrele de la Acropole, bieții de ei).

Sounio ne-a rămas la suflet, nu atât pentru templul lui Poseidon, cât pentru priveliște, așa că nu am ratat ocazia de a-i face o vizită. Drumul până acolo e foarte fain, vara e plin de corturi albe și șezlonguri, etalate de hoteluri pe fâșiile de pământ ce ies din mare. Acum soarele se dădea în spectacol printre valuri, bisericuțe albe, sate amorțite de liniștea Crăciunului și nori.

Urcat pe stâncă, templul, dedicat zeului mării, îi anunța pe marinari că pământul e aproape. Acum e doar atracție turistică, în ruină, din cele 34 de coloane de marmură au mai rămas doar 16.

E și un mit, unde nu e în Grecia, care povestește că regele Atenei, Aegeas, s-a aruncat de pe stâncile de la Sunio. Fiul său, Tezeu, care tocmai sfârtecase minotaurul, s-a întors acasă, dar a ridicat în loc de steagul alb, steagul negru. Tatăl lui a crezut că Minotaurul i-a venit de hac feciorului și, de durere, a plonjat în mare.

IMG_4517

În drum spre Sunio mi-a atras atenția Agios Konstantinos. Mi-au părut interesante cele două turnuri care se înălțau spre cer dintre case albe, urcate pe deal. Odată ajunși acolo am văzut că era slujbă (e ditamai centrul religios în mijlocul satului) și oricine intra era întâmpinat de preot. Am zis pas, n-aveam chef de pupat mâini.

Dar cel mai frumos locușor  văzut în vacanța de Crăciun a la grec a fost Paralia Kakis Thalassis. O plajă plină de bărci colorate, de năvoade pescărești, de case mici de zici că-s locuite de hobbiți, o fâșie de nisip pitită între stânci, și o bisericuță albă în vârf de deal.

IMG_4622_fhdr

Habar nu aveam de locul ăsta, am ajuns în el pentru că, fără să vrem, am intrat pe autostradă, spre Atena, și pentru că nu aveam unde întoarce am zic că facem prima la dreapta. Am virat spre Keratea și ne-am oprit fix în locul de poveste. Dovadă că întâmplarea te poartă uneori mai bine ca orice hartă.

Numele ar însemna, tradus, plaja mării rele. Rea sau ba, un nene se scălda de zor în ea. (în drum spre Kakis Thalassis e și Moni Kerateas, mânăstirea Keratea – impunătoare, mare, cocoțată pe stâncă, între copaci, n-am urcat).

Să nu uit de Lavrio. Orașul nu e cine știe dar portul e fain, nu cel plin de giganți care te duc spre insule, ci cel mic, pitoresc, cu miros de pește. 

lavrio

Lavrio n-o fi cel mai frumos oraș din regiune, dar are o istorie interesantă. Odinioară curgea lapte și miere, pardon, argint, atât de mult încât întrega Atenă era bogată datorită minelor de la Lavrio (erau cele mai vechi din Europa, numele orașului ar însemna galerie, tunel).

În secolul 6 minele s-au închis și cel mai bogat oraș din regiune a devenit cel mai sărac. Abia în secolul 19 minele s-au redeschis după ce guvernul grec a dat de zinc, fier și nițel argint. După ce au luat tot, prin anii 80, au plecat și Lavrio a redevenit sărac, plin de șomeri. Dar și-a revenit, acum scoate bani din turism (muzee, mine, galerii – ar fi vreo 2000 de kilometri de galerii pe sub oraș, portul e plin de vase ce pleacă spre insule) și e sub aripa protectoare a universității din Atena (geologii zic că solul e  în continuare o comoară, are o varietate foarte mare de minerale).

Dacă vă pasionează subiectul, aflați mai multe aici. La o oră jumătate de Lavrio, cu ferry, e Kea (sau Tzia).

IMG_4656_fhdr

Ce mai vizitezi lângă Atena? Pfii, bani și timp să ai. La vreo 20 de minute e Glyfada, o suburbie plină de magazine și vile scumpe, se pare că mai e numită și Beverly Hills de Grecia (are și plajă, cum altfel). La 20 de kilometri de capitală e Vouliagmeni. Lacul pare bun de poze și de spa. La jumătate de oră de Atena e Rafina, de acolo pleacă vasele spre Ciclade.

Eleusis, locul unde e altarul lui Demeter, e la aproximativ jumătate de oră de capitală, cu mașina (există și tururi organizate). După Eleusis, la vreo oră de Atena, e Corint, odată cel mai bogat loc din Grecia. 

Marathonas, unde grecii s-au luptat cu persanii,  e la cel mult o oră de Atena. În apropiere sunt Schinias, grecii zic că e cea mai faină plajă din zonă, Paralia Marathónas, plină de taverne, și Ramnous. Cel din urmă pare interesant, 2 temple din secolul 5 înainte de Hristos și o priveliște de milioane.

La aproximativ o oră jumătate sunt MycenaeTirynsChalkida (sau Halkida ori Khalkis/ sunt și trenuri spre Atena, și nu numai, info aici).

La 2 ore de capitală sunt Nafplio, prima capitală a Greciei, Delphi și Epidauros.

Eu aș vrea în insule. Cele mai apropiate de Atena (deci excursii de o zi) ar fi  Aegina (cam o oră), Agistri (o oră jumătate cu ferry), HydraAndros și Spetses (cam 2 ore) și Paros (minimum 2 ore jumătate, maximum 4).

Moamăăăă câtă treabă am data viitoare! Sper numai să nu mai treacă alți 7 ani până atunci.

PS: mai multe poze pe pagina de facebook a vacanțelor