A fost fain, obositor și, pe final, cam trist. Am fost la o mulțime de seminarii despre blogging, social media, turism (o să vă povestesc când îmi fac timp, căci s-ar putea să vă fie de ajutor, mai ales dacă aveți blog), a fost un fel de călătorie în jurul lumii căci am trecut pe la toate standurile, sute de standuri, a fost interesant să văd cum se promovează alții, și cum ne promovăm noi. Și apropo de asta, nu vă puteți închipui cum am plecat aseară de acolo – la standul României a avut loc un eveniment de promovare a stațiunii Mamaia. Irina, de la Are you happy? (am reușit să ne vedem și în realitate, nu doar virtual) a spus mie mi-e jenă, plec.    

 

I se spune Ibiza de Romania /Mai ales cînd începe nebunia /Mai ales ca ne place paranghelia.   1, 2, 3, paranghelia… Ma-ma-ma-Mamaia….

E imnul stațiunii Mamaia, în cazul în care sunteți la fel de inculți ca mine, că eu abia aseară m-am luminat. Și, pe aceste versuri inspirate, au defilat niște fete, mai mult sau mai puțin îmbrăcate, pe ecran au rulat alte fete, la fel de goale, și Mazare în rol de Cezar, aceleași fete au pus mai apoi de-o horă. Găsiți niște filmulețe pe pagina de facebook (aici și aici) și am scris și pe blogul Adevărul.

Cu riscul de a mă repeta, am zis merci că oamenii ăia nu știu limba română, bine că nu m-a întrebat careva, că nu știu cum să traduc paranghelie, dar oricum n-aveau ei treabă cu versurile, se uitau în alte părți.

 

IMG_1594.JPG IMG_1595.JPG IMG_1599.JPG IMG_1607.JPG IMG_1640.JPG IMG_1660.JPG IMG_1707.JPG

 

Eu înțeleg că Mamaia înseamnă viață de noapte, distracție, cluburi, fete frumoase, plajă, că bănuiesc că asta fu ideea, dar întreaga chestie mi s-a părut un spectacol ieftin și prost. Poate sunt eu prea pretențioasă. Deși pe lângă domni care salivau, își dădeau coate și făceau poze cu telefonul, erau și unii care s-au cam șocat. M-am cam șocat și eu când o tipă din Portugalia mi-a zis că multă lume crede că România e plină de fete ușoare (asta fiind traducerea soft, că ea a folosit alt cuvânt), sau când un turc ce lucra la o agenție de turism a spus că tot ce pricepe el de aici e că se duce în România, la Mamaia, și face și el o treabă. If you know what I mean, zice el. Da, pricep. Și pricep și de ce am adunat așa multe cărți de vizită după ce le-am spus domnilor că-s din România (eu chiar voiam să aflu părerea lor ca să pot să-mi fac treaba).

Cum arătau standurile altora, căci nu doar la România fu petrecere ieri (a fost și azi dar nu m-am mai dus):

IMG_1682.JPG IMG_1703.JPG IMG_1693.JPGIMG_1587.JPGIMG_1570.JPG

 

Nu-mi face nicio plăcere să scriu lucruri urâte despre România (nu-mi face plăcere în general dar mai ales când vine vorba despre țara mea). Dar tu ce ai fi făcut dacă te ai fi dus la standul României și ai fi văzut că e același ca și anul trecut, că nimeni nu zâmbește, că nimeni nu te bagă în seamă, ba chiar îți răspund în răspăr când aud că vorbești românește. Ce să scrii când la întrebările organizați ceva, vine vreun meșter, se întâmplă ceva, ți se răspunde nu știu, noi am venit doar să dăm o mână de ajutor.

Aseară la fel, scria pe program că începe Mamaia festival la ora 5. Nu mișca nimic pe acolo la 5, să întrebăm, dar pe cine? De exemplu pe Răzvan Marc (director at Romanian National Tourism Office London). Nu știu, nu-i evenimentul nostru. Așa o fi dar se întâmplă la standul României. În fine, ne-am lămurit la fața locului.

 

Să vă zic de alții? Nu vă imaginați cum arătau standurile de Asia sau America Latină (știu, nu ne putem compara). Dar nu cred că e doar o problemă de stand ci mai mult de oameni.

 

IMG_1575.JPG ro3.JPG ro4.JPG ro6.JPG ro8.JPG ro9.JPG ro14.JPG ro16.JPG ro18.JPG ro19.JPG ro20.JPG ro22.JPG ro23.JPG ro28.JPG

 

Gata, mă duc să-mi fac bagajul. Nu știu încă unde plec dar știu că am avion devreme (mai îmbătrânesc un an și, ca să nu intru în depresie, mă duce soțul la cald și bine, că cică-s vreo 20 de grade unde mergem).