Cele mai vizitate orașe din lume sunt și printre cele mai scumpe. Asta înseamnă că trebuie să stau acasă? Că n-am bani sau față de Oslo, Singapore, Copenhaga sau Londra? No way! Ina a fost la Oslo fără să câștige o avere, Andreea a fost în Singapore și prin Asia vreo juma de an, și n-a câștigat la loto, am fost la Copenhaga și n-am dormit pe stradă, ba am fost și la restaurant, ca să vezi ce chestie!, am văzut prețuri mai mari ca la Londra, iar la New York și Zurich n-am ajuns, dar cred că dacă nu mă duc la Ritz nu dau faliment.

Cele mai vizitate orașe în 2014 sunt:

  • Londra (ca și anul trecut), cu peste 18 milioane de turiști
  • Bangkok, Paris, mai mult de 15 milioane de vizitatori
  • Singapore
  • Dubai
  • New York
  • Istanbul
  • Kuala Lumpur (toate ar primi anul ăsta peste 10 milioane de turiști)
  • Hong Kong
  • Seoul (în jur de 8 milioane de vizitatori)

(MasterCard Global Destination Cities Index) 

 

Dacă mă uit doar la Europa, cea mai vizitată regiune din lume, top 10 arată așa:

  • Londra (18.69 milioane vizitatori)
  • Paris (15.57 mn)
  • Istanbul (11.60 mn)
  • Barcelona (7.37 mn)
  • Amsterdam (7.23 mn)
  • Milano (6.82 mn)
  • Roma (6.79 mn)
  • Vienna (6.05 mn)
  • Praga (4.93 mn)
  • Munich (4.90 mn)

Cele mai vizitate locuri din regiunea Asia Pacific, respectiv Orientul Mijlociu și Africa, sunt Singapore și Dubai.

londra

Singapore, Paris, Oslo, Zurich, Sydney, sunt cele mai scumpe orașe din lume, când vine vorba de locuit în ele (Economist Intelligence Unit/Cost of Living Survey ). Londra e cea mai scumpă destinație de city break. Urmată de Paris, New York, Stockholm, Oslo, Zurich, Copenhaga, Helsinki, Toronto și Sidney (concluzionează TripAdvisor care a comparat prețurile din 48 de destinații turistice). Și tot TripAdvisor zice că Barcelona e cea mai scumpă destinație din Spania.

 

Bun, și din nou mă întreb, asta vrea să zică stai acasă, nu te du la Barcelona? Că tot n-am fost. Ba o să mă duc.  Și sunt sigură ca nu o să cheltui o avere.

Păi în primul rând nu e musai să stau la 4 stele (că mai toate topurile astea sunt făcute luând în calcul prețurile de 4 stele). Evident că fiecare face ce vrea cu banii lui și suntem diferiți, eu de exemplu nu mă duc la hosteluri, dar nu mă duc pentru că nu vreau, nu pentru că ar fi ceva în neregulă cu statul la hosteluri. Dar si 4 stele alea uneori par cam mult. Da, patul e mai mare, perna e mai pufoasă, camera e mai faină, baia e mai mare și are tot felul de prostioare, dar la final ajung la concluzia ca nu se merită, cât stau în camera aia ? Am venit să dorm sau să mă plimb?

Asta nu înseamnă însă că toată lumea trebuie să facă la fel ca mine. Asta apropo și de articolul Ancăi, despre all inclusive la turci cu 3 000 de euro, o săptămână (și sunt de acord, tre să fii nebun:-p). Am și eu cunoștințe care călătoresc așa, și uneori mă apucă și pe mine să le zic (le mai și zic) băi, sunteți nebuni, cu banii ăștia mergeți la x și y și faceți asta și asta…Dar apoi îmi spun da ce treabă am eu cu ei?, banii lor, treaba lor, poate și ei zic de mine că-s nebună că mănânc de pe Brick Lane (și unii mi-au și zis, că ei n-ar mânca de acolo în viața lor, ok, problema ta).

Ce mă enervează în schimb e când tu dai banii ăștia și apoi te plângi că-i scump. Că îmi povestea o amică despre niște prieteni care au fost în Singapore și au stat nu la 4 stele, ci la 5!, la fel și în Bali, și numa s-au plâns toată vacanța că ce scumpă e Asia. Pe bune?! Și mă mai enervează și când cel care stă la 5 stele zice de ală care doarme la cort că e sărăntoc, sau ce vacanță e aia?, sau când ăla care stă la  hostel zice de ăla de la all inclusive că n-a înțeles nimic din călătorii.  (că eu nu-s de acord cu all inclusive-ul e partea a doua, o să vă explic odată și de ce). Cum la fel nu îi înțeleg pe cei care stau o oră într-un oraș, sau fac poze din mașină, și apoi scriu pe blog (de exemplu) că au fost nu știu pe unde. Ba mai fac și vreo analiză a societății arabofrancezeengleze…. But again, e fix treaba lor.

 

Am si eu prieteni care zic nu vin la Londra, ca i scump, nu mă duc in Norvegia că-i prea scump, și evident că astfel de statistici le dau apă la moară și-mi spun triunfător – na, ți am zis eu! Mi-ai zis, da stai să-ți zic și eu. Da, Londra e scumpă, însă numai dacă locuiești în ea si plătești chirie (piperată rău) și transport (scump și ăla), de vizitat…am văzut și mai scumpe. Am mai spus, când vine vorba de mâncare Londra are oferte pentru toate buzunarele. Nu mă repet, am scris aici. La Paris da, e un pic ma complicat, că nu are atât de multe variante ca Londra, dar nu toate restaurantele sunt de fițe, meniul zilei e de obicei rezonabil la preț (atâta timp cât nu te duci în buricul târgului), și există boulangeriile care au pe lângă pâine și croissante, sandwich-uri, pizza, quiche.

Da, m-am crucit când am dat 20 de euro pe o supă în Norvegia, dar nu era musai să mă duc la restaurant, puteam foarte bine să merg la arabi, că un kebab era 5 sau 6 euro, sau să mă duc frumos la supermarket. Să mai menționez că am stat la 4 stele? Știu, sunt o snoabă! Apoi, la Londra, sunt o mulțime de locuri pe care le poți vedea gratis, numai eu am identificat vreo 50, la fel și la Paris, Barcelona, samd.  Plus că atunci când ajungi prima oară într-un oraș nou locul în sine e un muzeu în aer liber.

 

Și mai e o chestie, cred că e foarte important nu unde ai fost, unde ai stat, ce ai mâncat, din ce pahare ai băut apă, că ai mers cu cortul sau la 5 stele, ci cu ce ai rămas. Din nou, asta e doar părerea mea, poate nu ești de acord, dar dacă nici la mine pe blog nu pot să scriu ce vreau și ce cred…

 

PS. M-am apucat de dat cu mătura prin postările mai vechi așa că, dacă ai chef și timp, te invit la Les Baux de Provence, Arles, Marsilia, Saintes Maries de la Mer. Și dacă ai in plan o vacanță în Provence poate te ajută (să-i zicem) mini ghidul acesta. E gratis:-p