Kuta – sus, pe val

Ziceau bine cei de la Lonely Planet că oricine ajunge, vrea nu vrea, în Kuta. Noi, de exemplu, n-aveam în plan să mergem acolo, peste tot citisem că e super aglomerat, dar dacă tot eram în Bali și Kuta e la cel mult 15 minute de aeroport, nu era păcat să nu dăm o fugă? Plus că domnul meu voia surf. Și unde în Bali să iei lecții de surf dacă nu în Kuta? Cat despre aglomerație…da, prin oraș e destul de haotică teaba, dar plaja mi s-a părut super ok. Una dintre cele mai aglomerate plaje din Indonezia și din Asia de S-E…hmmm, ăștia n-au fost la Mamaia.

Da, e lume, dimineața te cam bați cu debutanții în ale surfului pe o bucată de mare, iar seara faci slalom printre localnicii dornici de poze cu europeni, dar nici într-un caz nu stai om lângă om pe plajă, șezlongurile nu-s etalate până-n apă, nu te calci în picioare pentru un metru de nisip și nici nu treci printre și peste oameni tolăniți la soare ca să ajungi la locul tău. Oricum, nu te aștepta la liniște, temple budiste, zone autentice, Kuta e o stațiune la malul mării, plină de hoteluri, tarabe cu suveniruri, restaurante, baruri, cluburi (răsună muzica până târziu în noapte), au și un mall uriaș, e plin de ruși și australieni zgomotoși, de comercianți enervant de insistenți, dar plaja e super faină. E liberă, te poți așeza oriunde. Un șezlong costă 100.000 de rupii pe zi (aproximativ 30 de lei), dar evident că se negociază și ăla, doar ești în Indonezia.

Sunt o mulțime de școli de surf, ai de unde alege. Toate oferă echipament complet, deci nu trebuie să ți bați capul. O lecție de surf costă între 350.000 și 450.000 IDR/ședința de 2 ore, dacă te duci mai multe zile ai reducere.

Aglomerat rău, nu?

Înțeleg că prin Kuta a intrat turismul de masă în Bali și e plin de turiști zilnic, cu toate astea localnicii se comportă de parcă ar fi văzut pentru prima oară un alb. Toți vor să facă poze cu tine, unii îți cer voie, alții fură instantanee – e interesant să schimbi perspectiva, să vezi ce înseamnă să-ți facă cineva fotografii fără să-ți ceară acordul, să stea cu aparatul pe tine tot timpul, de aia eu evit să fur imagini cu chipuri, e deranjant. Cred că am făcut zeci de fotografii, am umplut facebook-ul de Bali, nu puteam să-i refuz, deși urăsc să mi se facă poze, dar erau atât de amabili și de veseli încât nu mă lăsa inima să zic nu. Cel mai tare era când te întreba un omuleț dacă poate să facă o poză cu tine și imediat ce ziceai da, te lua cu asalt un grup de 15-20 de persoane.

Cum ajungi în Kuta? Simplu. Aeroportul Denpasar e la 15 minute de mers cu mașina. Poți lua un shuttle sau un taxi – atenție la taxi, tare nu le place să pună metrul, ar trebui să fie ok cu Blue Bird, noi am mers cu ei, i-au chemat cei de la hotel, și n-am avut probleme (am plătit 45.000 de rupii până la aeroport).

Mulți se plângeau de cazare, pe diverse forumuri, ba că nu merită banii, ba că e gălăgie noaptea, n-am avut probleme. Am plătit 20 de dolari pe un hotel la 10 minute de plajă, cu mic dejun inclus. La capitolul mâncare & băutură prețurile mi s-au părut un pic mai mici ca în Ubud.

• 1 bere mare = 30.000 de rupii, la supermarket costa 27.000 (multe baruri au happy hour, 2 beri la preț de 1)/ adică aprox 9 lei
• o porție de fructe de mare: 50-60.000 IDR/ aprox 12-15 lei
• pește la grătar: 45-55.000 IDR/ 13-16 lei
• paste: 35- 40.000 IDR/10-12 lei
• mic dejun – de la 25.000 in sus, depinde de loc

Ce poți vizita prin jur, dacă îți stabilești baza în Kuta:

Legian – o bucată de plajă ceva mai liniștită, e la cel mult jumătate de oră de Kuta beach, pe jos. După Legian e Seminyak, altă plajă vestită din Bali. Sanur și Nusa Dua, la fel de aglomerate ca și Kuta din câte am înțeles, sunt la jumătate de oră cu mașina. Candidasa ar fi mai calmă, dar e la aproximativ o oră jumătate-două. Ubud e la 50 de minute, poate o oră jumătate dacă e trafic nebun. Tanah Lot, unul dintre cele mai importante temple din Bali, e la aprox o oră, cu mașina. Și evident că poți pleca spre Gili islands, sunt firme care vând tururi peste tot, mare grjă ce și de unde cumperi și, deși prețul pare oficial, se negociază.

Noi am mers cu taxi sau shuttle, n-am folosit transportul lor în comun, și pentru că nu l-am găsit, mai bine zis nu ne-a ieșit în cale, că nici nu l-am prea căutat, dar și pentru că mai toată lumea zicea că e praf și pulbere, aglomerat și te păcălesc la bilete dacă te văd străin. Cred că cel mai folosit shuttle e Perama, intră la ei pe site că au și tururi pentru Bali și nu numai. Sunt și unii un pic mai ieftini, am uitat cum le zice, întreabă la hoteluri/pensiuni că sigur știu. Mai există varianta mașină închiriată, prețurile începeau de la 600.000 de rupii, pe zi. Evident că dacă știi să mergi pe scuter, te-ai scos, cred că i cea mai ieftină și cea mai bună variantă în Asia de Sud-Est.

E plin de bancomate la strada principală, ca peste tot în Indonezia au limită, unele dau doar un milion de rupii, altele 2,5 milioane. Vezi că e o Kuta și în Lombok, să nu le amesteci:-p

PS. Am mai scris aici despre vizita în Kuta, de la fața locului, când mă călcau pe nervi comercianții. Găsești mai multe poze pe pagina de facebook: Indonezia

Unde am fost și unde am fi vrut să mergem în Indonezia